Românii și fake news: statisticile care îți arată ce știri preferi
Uniunea Europeană a realizat câteva statistici prin care a analizat fenomenul fake news. Astfel, a creat mai multe rapoarte cu privire la cele mai de încredere surse de informație, dar și despre statele europene care cad cel mai des și cel mai repede în plasa știrilor false și a dezinformării.
Știrile false și dezinformarea sunt fenomene cu care internetul se confruntă. Asta pentru că, așa cum am mai scris, oamenii sunt cei care încurajează și distribuie conținutul fake news, nu inteligența artificială. Rețelele sociale sunt cele mai propice canale pentru dezinformare. E de înțeles de ce. Chiar și așa, există diverse alte surse, de la radio la ziare, de unde îți poți lua doza zilnică de informație. Nici acestea nu sunt lipsite total de fake news, dar prezintă mai multă încredere.
Listele create de experții UE pentru combaterea știrilor false nu sunt niște „liste negre” ale instituțiilor de presă care transmit fake news. UE și-a propus să publice câteva statistici prin care să-ți faci o idee despre cam cât de mare e ponderea de fake news în țara ta.
Surprinzător sau nu, România se clasează în top trei state care preferă televizorul, în schimbul presei scrise, de exemplu.
Cele mai de încredere canale media
Potrivit Eurobarometrului, radioul este cea mai de încredere sursă de informație din Uniunea Europeană, cotat cu 70%. Este urmat de televiziune, cu 66%, și presa scrisă – ziare, reviste – cu 63%.
Românilor nu prea le place să citească. Cel puțin așa arată rapoartele UE. Astfel, România se informează cel mai puțin din presa scrisă – aproximativ 36% dintre români o fac. În schimb, românilor le place să privească.
93% din români sunt nedezlipiți de televizoare. Chiar și așa, nu suntem primul stat membru care o face. Locul fruntaș îl ocupă Ungaria, cu o pondere de 94%. Românii cu studii caută mai multe surse înainte de a se încrede într-o știre, în timp ce tinerii – undeva între 15 și 24 de ani – sunt mai predispuși să creadă informațiile venite din online.
Cât despre statele membre, în general, 85% din populațiile analizate percep fenomenul fake news ca o problemă în țara lor, iar 83% consideră fenomenul ca o problemă care îngreunează desfășurarea democrației.
Cum sunt românii în relația cu social media
Românii folosesc platformele sociale pentru a citi sau viziona conținutul partajat de prieteni, undeva la 55%. O parte dintre ei însă, de 33%, distribuie conținutul peste care au dat pe internet.
Astfel, mai mult de jumătate dintre românii care utilizează frecvent rețelele sociale, 59%, sunt mai predispuși să citească și să creadă știrile și informațiile peste care dau pe platformele pe care le accesează.
Vestea bună e că doar 5% din aceștia declară că au încredere oarbă în informațiile pe care le iau de pe Facebook sau Twitter. În plus, 13% nu au încredere deloc în știrile distribuite pe platformele sociale.
Mai puțin de jumătate dintre români, aproximativ 45%, spun că au încredere în informațiile tipărite și doar 12% nu au încredere în ziare sau reviste. Aproximativ 37% dintre oameni intră zilnic în contact cu un conținut de fake news.
Cam ăștia suntem și cam asta facem. Statisticele sunt mai mult sau mai puțin surprinzătoare, depinde cum vrei să le interpretezi. Nu e o noutate pentru nimeni că românii se uită mult la televizor sau că distribuie conținut online. În orice caz, deocamdată, Uniunea Europeană nu a anunțat soluții legislative pentru combaterea și prevenirea dezinformării și a știrilor false.