Știrile false și dezinformarea apar pentru că tu vrei asta

Știrile false și dezinformarea apar pentru că tu vrei asta
08:00 12.03.2018

Problema așa-numitelor știri false este un subiect pe cât de controversat, pe atât de mediatizat. Social media este sursa principală a dezinformărilor, în special prin intermediul  Twitter.

Cercetători de la Institutul de Tehnologie din Massachusetts (MIT) au analizat problema știrilor fals într-un nou studiu. Concluzia este simplă: oamenii sunt de vină pentru fake news.

Echipa MIT a încercat să înțeleagă cum și de ce știrile false și dezinformarea se răspândesc atât de repede pe Twitter. Mai exact, ei au investigat modul în care mecanismele din Twitter, împreună cu particularitățile comportamentului uman pe social media, au ca rezultat răspândirea ușoară de fake news.

Pentru studiul lor, echipa a analizat un eșantion de aproximativ 126.000 de biți de „știri”, trimise de trei milioane de persoane de mai mult de 4,5 milioane de ori între 2006 și 2017.

„Noi definim ca fiind știri orice poveste sau afirmație cu o informație, inclusiv zvonurile”, spun autorii studiului. „Zvonurile sunt în mod inerent sociale și implică împărtășirea cunoștințelor între oameni. Știrile, pe de altă parte, au o afirmație susținută, indiferent dacă este împărtășită sau nu.”

Cercetătorii au separat știrile în două categorii – false și adevărate. Pentru a face asta, au utilizat șase categorii de verificare a faptelor.

Imediat după ce au stabili care sunt sunt fake news și care sunt adevărate, ei au analizat probabilitatea unei știri de a crea o „cascadă” de retweet pe platforma socială.

Surprinzător, știrile clasificate drept false au avut cu 70% mai multe șanse să primească retweet decât cele adevărate. Știrile false din „politică” s-au răspândit de trei ori mai rapid decât alte tipuri.

Pe de altă parte, știrile adevărate nu au ajuns niciodată la mai mult de 1.000 de oameni.

În plus, cercetătorii au găsit o legătură între noutatea unei știri și probabilitatea ca un utilizator Twitter să o distribuie. Într-un alt studiu, ei au analizat un eșantion aleatoriu de tweet-uri pe care fiecare utilizator le-ar fi putut vede cu 60 de zile înainte de reluarea unui zvon.

Potrivit analizei lor, știrile false au fost „mai noi” decât știrile adevărate. Utilizatorii au distribuit din nou știrea falsă, în detrimentul celei noi, adevărate.

De asemenea, răspunsul emoțional generat de un tweet a jucat un rol în implicarea utilizatorilor. Fake news a generat răspunsuri care arată frică, dezgust și surprindere. Știrile adevărate au inspirat anticiparea, tristețea, bucuria și încrederea. Aceste emoții pot juca un rol în decizia unei persoane de a relua și distribui o știre.

Astfel, răspândirea dezinformării, fake news, nu se datorează roboților sau a sistemelor alimentate de inteligența artificială. Cercetătorii au descoperit că roboții nu disting știrile false de cele adevărate.

„Spre deosebire de înțelepciunea convențională, roboții au accelerat răspândirea știrilor adevărate și false la aceeași rată. Oamenii, nu roboții sunt predispuși să răspândească știrile false”, arată concluziile studiului.

 

DĂ PLAY ȘI FII MAI INFORMAT DECÂT PRIETENII TĂI
Sursa: Futurism