Adevărul despre moartea cauzată de lipsa somnului

Lipsa de somn nu este nicicum recomandată, dar asta nu îi oprește pe oameni să stea treji până la ore imposibile, doar pentru că pot.

Randy Gardner are 68 de ani și cumva este OK, deși la 17 ani a stat treaz 264 de ore – adică exact 11 zile. Pe lângă faptul că a doborât un record, bărbatul a arătat și că se poate să stai treaz mai bine de o săptămână, fără să mori.

Pe parcursul celor 11 zile, psihiatrul William C. Dement de la Stanford University a analizat undele emise de creierul lui Gardner. După trei zile, acesta a ajuns să aibă multe schimbări de dispoziții și să își piardă simțul coordonării. Simțurile lui au ajuns să fie, de asemenea afectate, printre care simțul mirosului.

În ziua a cincea, Gardner a început să aibă halucinații, pe măsură ce creierul lui se sccufunda într-o stare de visare. Aparent, tânărul nu era complet treaz, și că diferite părți din creier i se opreau din când în când, pentru o siesta.

Experiența în sine nu a fost una plăcută, dar nu a existat vreo dovadă care să arate că sănătatea bărbatului a fost în pericol. Totuși, rezultatele experimentului au fost foarte diferite față de cele ale  altor studii, realizate pe animale forțate să nu doarmă.

Unul din aceste experimente pe animale s-a desfășurat în 1898, când doi fiziologi italieni au ținut doi câini treji plimbându-i pe o perioadă de câteva săptămâni. Într-un final, unul din ei a murit, în urma degradării nervilor din creier și din șira spinării.

Cumva, creierul uman a juns să dezvolte anumite trucuri neurologice, care permit oamenilor să stea semi-treji, cu doar câteva părți din creier funcționând. Acesta ar putea fi un mecanism care ne-a ajutat să supraviețuim în trecut, asemenea abilității de a merge pentru perioade îndelungate de timp.

Problema este că oamenii au ajuns să profite de această capacitate, iar asta poate fi periculos. „Pe termen lung, lipsa somnului s-a dovedit a duce la probleme cu sănătatea fizică, precum riscul crescut de obezitate, diabet de tipul 2, boli cardiovasculare și infarct, precum și riscul crescut de depresie și anxietate”.

Așadar, evitarea somnului este exemplul perfect că, doar pentru că putem face ceva, nu trebuie să și acționăm ca atare.