Google se zbate ca să nu-ți dea dreptul „de a fi uitat”

Avocații Google se află în Europa, unde contestă modul de aplicare a „dreptului de a fi uitat”, care i-ar avantaja pe oamenii de rând care folosesc motorul de căutare.

Avocații Google nu sunt de acord cu ideea că „dreptul de a fi uitat” se poate aplica domeniilor globale, în loc să se aplice doar către sub-domeniile europene. În 2014, Curtea Europeană de Justiție a decis că motoarele de căutare trebuie să respecte drepturile la intimitate ale cetățenilor europeni. Astfel, la cerere, informațiile nerelevante, eronate sau învechite despre un individ ar putea fi șterse la cerere.

Google nu a fost de acord cu această decizie și a început o campanie asiduă de lobby, ba chiar a și găsit un mod de a ocoli legea. Google a delistat rezultate din domenii locale, dar nu și de pe google.com.

Situația nu a fost pe placul agențiilor de protecție a datelor din Europa, care susțin că Google tratează cu dezinteres legislația UE. Agenția din Franța a contestat modul de operare al Google, iar în mai 2016 a ordonat companiei să facă delistările globale, la pachet cu o amendă de 100.000 de euro.

Google a făcut apel în 2017, iar tribunalul din Franța s-a adresat Curții Europene de Justiție. Acum, am ajuns în același punct ca în 2014, cu oarecare schimbări. Avocații Google susțin că demersul încalcă dreptul la libera exprimare și permite regimurilor autoritare să șteargă de pe internet ceea ce n-ar dori să fie vizibil.

Realitatea e că majoritatea cererilor cu privire la „dreptul de a fi uitat” sunt respinse de către Google, mai ales deoarece compania consideră că anumite cereri nu cad sub incidența legii. Indivizii cărora le-a fost respinsă delistarea pot face apel către o agenție națională de protecție a datelor.

Nu există un termen fix pentru apariția unei decizii de la Curtea Europeană de Justiție. Un verdict ar putea apărea cel mai devreme în prima parte a lui 2019.