Cum poți să fii „uitat” de Google și când te poți folosi de asta
Mămăliga pare să fi explodat odată cu găsirea unei valize cu acte de la TelDrum pe câmp, iar acum, doi dintre cei care dădeau cu subsemnatul prin documente cer să fie uitați.
Dreptul de a fi uitat există, într-adevăr, doar că nu e chiar așa cum vor Petre Pitiș și Nicoleta Pene. Cei doi sunt unii dintre mai-marii de la TelDrum, iar asta înseamnă că numele lor apar de nenumărate ori în documentele găsite în deja celebra valiză.
Cei doi s-au gândit că ar fi o idee bună să invoce acest drept și să menționeze și GDPR-ul la grămadă, în ideea că ar putea trăi o viață la fel de anonimă și îmbelșugată ca până acum. Problema cu GDPR-ul n-ar fi neapărat faptul că, până la amenzi în serie date pentru cei care încalcă regulile, e doar un praf în ochi, ci că nu se aplică pentru cazul Pitiș și Pene.
”Vă rog să luați măsuri urgente întrucât îmi sunt folosite în mod neautorizat și abuziv datele cu caracter personal! Vă mulțumesc pentru înțelegere”, a transmis Nicoleta Pene într-un mesaj trimis către Rise Project, dar și către Realitatea.net, Realitatea TV, Digi 24, B1 TV, Evz.ro, TVR, Adevărul și stiripesurse.ro. Din păcate pentru Pene, individa va rămâne pentru totdeauna pe internet, că așa-i pe internet.
”În vederea asigurării unui echilibru între dreptul la protecția datelor cu caracter personal, libertatea de exprimare și dreptul la informație, prelucrarea în scopuri jurnalistice […] poate fi efectuată, dacă aceasta privește date cu caracter personal care au fost făcute publice în mod manifest de către persoana vizată sau care sunt strâns legate de calitatea de persoană publică a persoanei vizate ori de caracterul public al faptelor în care este implicată”, se arată în lista derogărilor de la regulamentul GDPR.
Astfel, regulile GDPR nu se aplică atunci când vine vorba de prelucrarea datelor cu caracter personal în scopuri jurnalistice, atunci când prelucrarea datelor a fost folosită în interesul legitim al operatorului. Și totuși, Pitiș și Pene știu ei ceva, doar că n-au știut până la capăt și s-au făcut de râs pe internet. În plus, s-ar putea să fi devenit și victime ale efectului Streisand, așa că n-au reușit decât să se facă și mai vizibili pentru publicul larg.
Și totuși, cum poți fi uitat de Google?
Dreptul de a fi uitat a apărut acum ceva mai bine de patru ani, mulțumită UE, care a decis că oamenii au dreptul de a fi uitați pe internet și că unele căutări, care nu ne avantajează, ar trebui eliminate de Google, la cerere.
Dacă vrei să fii uitat de Google, nu trebuie să parcurgi vreun proces foarte complicat, dar trebuie să completezi câteva informații punctuale cu privire la cererea ta. Tot ce trebuie să faci este să accesezi acest formular și să completezi toate elementele de care Google are nevoie.
Decizia Curții Europene de Justiție, care a dus la apariția acestui drept, a venit în urma unei acțiuni în instantă a spaniolului Mario Costeja González, care a dorit eliminarea din indexarea Google a unui anunț publicat în ziarul „La Vanguardia“ în 1998, scrie „The Guardian“. În acesta se menționa că locuința lui González va fi scoasă la licitație pentru ca datoriile lui să fie plătite. Acțiunea în instanță a pornit în 2009.
Avocații Google nu sunt de acord cu ideea că „dreptul de a fi uitat” se poate aplica domeniilor globale, în loc să se aplice doar către sub-domeniile europene. În 2014, Curtea Europeană de Justiție a decis că motoarele de căutare trebuie să respecte drepturile la intimitate ale cetățenilor europeni. Astfel, la cerere, informațiile nerelevante, eronate sau învechite despre un individ ar putea fi șterse la cerere.
Google nu a fost de acord cu această decizie și a început o campanie asiduă de lobby, ba chiar a și găsit un mod de a ocoli legea. Google a delistat rezultate din domenii locale, dar nu și de pe google.com.
Realitatea e că majoritatea cererilor cu privire la „dreptul de a fi uitat” sunt respinse de către Google, mai ales deoarece compania consideră că anumite cereri nu cad sub incidența legii. Indivizii cărora le-a fost respinsă delistarea pot face apel către o agenție națională de protecție a datelor.