Adevărul despre ce se întâmplă cu creierul după ce mori
Multă lume zice că moartea este o experiență unică și fiecare o percepe în mod diferit. Doi neurologi au reușit să-ți îți explice, din punct de vedere științific, ce se întâmplă cu creierul tău înainte să mori.
Neurologul Jens Dreier lucrează la spitalul Charite din Berlin. Împreună cu colegul său, Jed Hartings, a publicat un studiu care detaliază ce se întâmplă cu creierul oamenilor în momentul în care mor. Cercetarea îți explică cum neuronii transmit semnale electrice puternice pentru ultima dată, înainte să se oprească pentru totdeauna.
Deși acest fenomen, cunoscut în comunitatea medicală ca „brain tsunami”, a fost observat anterior doar la animale, Dreier și Hartings au reușit să-l surprindă, acum, și la oameni în momentul morții.
Munca lor sugerează că, în anumite circumstanțe, procesul ar putea fi oprit în totalitate. Ei teoretizează că asta s-ar putea întâmpla dacă creierul ar primi suficient oxigen înainte ca celulele să fie distruse.
În acest sens, cercetătorii au monitorizat activitatea cerebrală a pacienților aflați la terapie intensivă. Ei verificau dacă bolnavii prezentau riscul unui accident vascular cerebral. Cu ajutorul tehnologiilor moderne de monitorizare, aceștia au putut să observe cu o mare precizie ce se întâmplă atunci când, din păcate, pacienții mor.
Dreier și Hartings spun că, după 30 de secunde de când corpul a intrat în stop cardiac, organismul intră într-un mod de „economisire” a energiei. Asta se întâmplă prin închiderea tuturor celulelor nervoase. Dar odată ce devenim nefuncționali aproape în totalitate, celulele noastre ies din acea stare de inhibare și eliberează toată energia stocată. În cele din urmă, energia se răsfrânge în creier.
Când spun „brain tsunami”, cercetătorii se referă la valul inițial de energie electromagnetică, care, în final, face celulele să se descompună. „Studiem acest fenomen din 1993, iar obiectivul nostru este să prevenim acest fenomen sau să-l încetinim, astfel încât pacientul să poată fi tratat în continuare”, au delcarat Dreier și Hartings. Ei mai spun că există întotdeauna complicații, care îi împiedică să lucreze îndeajuns de repede.