De ce subiectele de bac aflate înainte sunt cea mai mică problemă

Bacalaureatul mi-e mai străin ca niciodată. Sunt însă, ca întotdeauna, curios de subiectele primite și de scandalurile din jurul acestora.

Subiectele la bac se află întotdeauna, doar că nu ajung mereu la tot poporul, că nu se cade. N-a trecut mult timp de când am dat bacalaureatul, am fost în sesiunea din 2013, dar și atunci se discuta despre posibile subiecte și despre răsuflarea celor reale pe la colțurile internetului.

[related]

La vremea aia, vorbeam cu cineva care știa pe altcineva care avea unpărinte cu o funcție mare-mare la Inspectoratul Județean. Și cică „altcineva” ar fi urmat să primească subiectele și ar fi trebuit să ajungă și la mulți alții, printre care „cineva” și apoi eu. La noi n-au mai ajuns, dar uitându-mă pe notele de la vremea aia, tot trebuie să fi ajuns subiectele alea undeva.

E natural: oamenii sunt coruptibili și fac parte dintr-un sistem corupt, de-aia ies subiectele din sala unde or fi extrase și de-aia, uneori, ajung și pe internet. Desigur, pot face pe avocatul diavolului și să susțin că „din câte speculații s-au făcut pe internet, una tot trebuie să fie adevărată”. Dar dacă nu fac pe avocatul diavolului, atunci o să mizez pe faptul că cine a postat azi-noapte, pe reddit, la 3 dimineața, nu specula.

Nu e prima oară când se întâmplă asta și n-o să fie nici ultima, e ceva natural. Negativ, dar natural. Cine a postat pe reddit a reușit să le facă o bucurie câtorva sute sau mii care au văzut mesajul. Problema e că ai vreo cinci ore să înveți, să mai și dormi cât să nu fii chiaun la examen și să ajungi la liceu, evident. Nu e imposibil, dar s-ar putea să nu merite efortul, mai ales dacă oi fi fost vreunul care aștepta momentul ăsta în loc să se uite pe câteva eseuri pe care le-ar putea primi.

Nu e scuzabil, dar nici nu e cea mai mare problemă a bacalaureatului. Mai știi când s-au introdus camere video și procentajul promovabilității naționale s-a dus în cap, de la un 79,95% decent la 44,47%? Mai puțin de unul din doi au luat bacalaureatul atunci, iar scuza a fost că elevii au fost timorați de existența unui ochi magic deasupra catedrei. Ochi magic care probabil a tăiat aripile multora care rupeau intervalul la copiat. Or fi fost mulți elevi timizi în Mehedinți, unde de la 98,19% în 2009 s-a ajuns la 27,5% în 2011?

De-atunci, procentajul de promovabilitate a început să crească, timp în care am remarcat câteva lucruri. Subiectele au o dificultate similară, elevii care sunt intervievați la televizor au același discurs despre cum a fost ori simplu, ori prea greu, iar reclamele la tot felul de dispozitive-minune pentru copiat au devenit din ce în ce mai frecvente: site-uri întregi, pagini de Facebook și chiar afișe lipite pe stradă: toate îți oferă varianta simplă pentru problemele tale legate de învățatul pentru bacalaureat.

Sunt șanse ca eu să mă fi deconectat cam tare de tineretul eligibil de bac anul acesta sau în anii următori, însă probabil sunt patru variante pentru creșterea promovabilității: elevii au dobândit o conștiință comună care le-a spus că trebuie să se apuce de învățat, iar ei au făcut-o cât să crească promovabilitatea la un respectabil 72,9% în 2017. Elevii sunt mai puțin timorați de camerele video, care nu sunt chiar un bau-bau care îți intră în suflet; elevii sunt la curent cu trendurile actuale de căști invizibile și restul colecției de unelte de copiat; elevii sunt victime ale fenomenului Brăila, care se practica și pe vremea mea erau județe în care promovabilitatea trecea de 95% și probabil cu mult înainte, de-aia.

Bacul are 99 de probleme și răsuflarea subiectelor nu e una

Sunt o mulțime de probleme cu examenul de bacalaureat, iar majoritatea au reușit să apară doar pentru că fiecare ministru al Educației trebuie să-și scrijelească numele în legea educației și să mai modifice ceva despre modul de desfășurare a examenului. S-a tăiat destul de mult numărul de materii la care dai bacul, acum ai competențe unde primești calificative și pe care nu le vei pica, subiectele sunt aproximativ aceleași de ani buni și tot așa. Totul, pentru ca „examenul maturității” să fie cât mai accesibil, cu toate că n-ar trebui să fie așa.

Că au apărut subiectele pe internet, dacă într-adevăr n-a fost o inspirație divină azi-noapte la 3, e iarăși regretabil. Iar asta e, poate, o altă consecință a schimbărilor „în bine” făcute de mulți miniștri de-a lungul anilor. Ce-ar fi dacă la subiectul trei n-ai mai avea de tocit isteric câteva zeci de pagini cu comentarii d-alea bune, făcute de profesori?

[related]

Ce-ar fi dacă te-ai lua la trântă cu un text la prima vedere, pe care să-l citești, să-l cântărești, iar apoi să-l analizezi cum știi tu mai bine? Nu mai are sens să-ți tocești creierul învățând mecanic niște sintagme care dau bine, că era ăla Ceahlăul literaturii române (și ăla mai era și un comunist de rang înalt în timpul liber, să nu uiți de asta) sau că era ălălalt Sfinxul din Bucegi, când ai de-a face cu un text pe care-l vezi pentru prima dată și pe care va trebui să-l rumegi un pic, iar apoi să treci la treabă.

[readmore]

Dar bacalaureatul nu poate fi mai dur și mai relevant, pentru că nu mai sunt miniștri ca Daniel Funeriu care să fie urâți pentru deciziile bune pe care le iau.

P.S.: Bacalaureatul nici măcar nu mai contează, când universitățile la care ți-ar fi rușine să spui că ești student te acceptă și fără diplomă.

Conținutul articolelor din secțiunea Opinii reprezintă strict opiniile autorilor textelor și nu reprezintă neapărat poziția oficială a PLAYTECH.ro.