Cine a fost regele Mihai, ultimul monarh al României

Regele Mihai I a murit la 96 de ani și, odată cu el, a murit și speranța pe care o mână de români o aveau că monarhia ar putea reveni. Regele a murit însă așa cum a trăit: în Elveția.

Ultimele zile ale regelui Mihai I au fost la locuinţa sa din Aubonne, Elveţia. În urmă cu un an, fostul suveran a fost diagnosticat cu o boală incurabilă, leucemie cronică, şi tot atunci a anunţat că se retrage din viaţa publică. Regele Mihai I a avut un destin de film.

Născut pe 25 octombrie 1921, la Sinaia, ca fiu al Regelui Carol al II-lea şi al Reginei-Mamă Elena, a domnit între 1927 şi 1930, prin intermediul unei regenţe, precum şi între 1940 şi 30 decembrie 1947, când a fost silit să abdice şi să plece în exil.

Regele Mihai este ultima mare personalitate a istoriei României din secolul XX. Este printre ultimul dintre foști lideri de stat din perioada celui de-Al Doilea Război Mondial. Ți-am adunat aici câteva momente cheie din viața lui, ca să te familiarizezi cu simbolul la care mulți români s-au uitat cu speranță în anii ’90.

Regele Mihai, în copilărie

În 1925, tatăl regelui Mihai a părăsit România și și-a anunțat familia că nu intenționează să mai revină în țară. A renunțat, așadar, la tron. În aceste condiții, în ianuarie 1926, printr-un act al Parlamentului, Mihai a fost proclamat moștenitor al tronului. Un an și jumătate mai târziu, la vârsta de șase ani, Mihai a urcat la tron după moartea bunicului său, Regele Ferdinand, iar potrivit legii, o regenţă a preluat prerogativele regale și urma să guverneze în numele regelui până la majoratul său.

Detronarea regelui Mihai și Mare Principe de Alba Iulia

Luând în considerare efectele nefaste (în termeni de stabilitate politică) pe care o regenţă îndelungată le putea avea asupra societăţii româneşti, unii oameni politici au început să-l curteze pe exilatul Carol, încercând să-l aducă înapoi pe tron. Planul s-a concretizat în vara lui 1930, când Carol a revenit în țară și a fost proclamat rege (Restaurația din 8 iunie).

Mihai a fost proclamat atunci, din nou, prinț moștenitor și a primit titlul de Mare Voievod de Alba Iulia. În următorii ani, prințul a trăit în izolare la Palat. Mama sa a fost exilată de rege la Florența, iar copilului i se permitea să o viziteze doar o dată pe an.

Detronarea

Ca urmare a politicii falimentare, în 1940, Regele Carol II a fost obligat să abdice, iar tronul a revenit din nou lui Mihai, tânărul nu avea deloc experiență politică. La momentul celei de-a doua urcări pe tron – din 6 septembrie 1940, Mihai avea 19 ani. La fel ca prima dată, el a rămas în afara afacerilor politice. În aceeaşi zi în care a fost proclamat rege, Mihai a semnat un decret prin care îi acorda generalului Antonescu puteri depline.

În perioada guvernării antonesciene, Regele Mihai a fost ţinut departe de toate problemele politice, inclusiv de decizia intrării în război alături de Germania nazistă. Antonescu vedea în Mihai un copil lipsit de experienţă care nu poate juca niciun rol în conducerea statului.

În ciuda faptului că nici măcar nu i s-a cerut părerea în privinţa intrării în război, regele Mihai a sprijinit decizia generalului Antonescu de a lupta împotriva Uniunii Sovietice pentru recuperarea Basarabiei. De aceea, el a călătorit pe front pentru încurajarea soldaţilor. Treptat însă, tânărul rege s-a îndepărtat din ce în ce mai mult de politica lui Antonescu și a dezaprobat continuarea luptelor dincolo de Nistru.

După dezastrul de Stalingrad, care a marcat primul moment în care victoria germană nu mai era considerată sigură, regele Mihai, alături de principalii reprezentanţi ai opoziţiei, au început să se gândească la îndepărtarea Mareşalului de la putere

23 august 1944: lovitura de la Palat plănuită de Regele Mihai

Regele a jucat un rol central în planul de înlăturare a lui Antonescu de la conducerea statului, plan concretizat prin lovitura de la 23 august.

Executată într-un moment-cheie al războiului – când armata Uniunii Sovietice se apropia de frontiera de est a României, lovitura de la 23 august – plănuită de Regele Mihai împreună cu liderii partidelor democratice – a însemnat arestarea Mareșalului Ion Antonescu și întoarcerea armelor în favoarea Națiunilor Unite, respectiv împotriva Germaniei naziste.

Imediat după arestarea lui Antonescu, Regele Mihai a învestit un nou guvern, condus de generalul Constantin Sănătescu. A fost primul efort pentru reinstituirea unui regim democratic în țară, îngreunat de presiunile din partea Partidului Comunist, revenit după 23 august în legalitate și sprijinit de Uniunea Sovietică și Armata Roșie.

Regele Mihai, până la abdicarea din 30 decembrie 1947, a fost sigura autoritate care s-a împotrivit cât i-a permis constituția instaurării comunismului în România.

Exilul regelui Mihai

Regele a părăsit țara trei zile mai târziu, pe 3 ianuarie. A început astfel lungul exil al Regelui Mihai. În 1948, el s-a căsătorit, în Grecia, cu prinţesa Ana de Bourbon-Parma, cu care a avut cinci fete: Margareta, Elena, Irina, Sofia şi Maria. Pe perioada exilului, regele s-a împărțit între viaţa de familie şi eforturile de a menţine în viaţă cauza României. Pe parcursul deceniilor, el a păstrat legături apropiate cu românii din exil şi nu a renunțat la promovarea intereselor românilor.

Crăciun 1990: prima întoarcere în țară

După căderea regimului comunist din decembrie 1989, regele Mihai a avut o primă încercare de a reveni în țară în decembrie 1990. De Crăciun, el a sosit în România cu dorința de a merge la Curtea de Argeș, pentru a vizita mormintele rudelor sale. A urmat însă un moment încă foarte controversat: după ce, la aeroport, i s-a acordat viza de intrare în ţară, regele a fost oprit de poliţie în drum spre Curtea de Argeş şi forţat să se întoarcă la Otopeni şi să părăsească în România.

Paște 1992: Regele Mihai revine încă o dată

S-a întors din nou doi ani mai târziu, în 1992, de Paşte. Mai întâi la Putna, apoi în capitală, Regele a fost  întâmpinat cu braţele deschise de o mulţime de oameni. Neliniştit de popularitatea regelui, aclamat numai în București de un milion de oameni, guvernul preşedintelui Iliescu i-a interzis Regelui Mihai să se mai întoarcă în ţară.

Abia în 1997, după alegerea lui Emil Constantinescu ca preşedinte, Regele Mihai și-a recăpătat cetățenia română și a putut reveni definitiv în România. Până în 2016, când s-a retras definitiv din viața publică, Regele Mihai nu a încercat să reintre în viața politică.

Singurul moment în care a acceptat să vorbească în Parlament, după abdicare, a fost pe 25 octombrie 2011, când a rostit un discurs pentru unitatea româniilor.