Regele Mihai a murit. Guvernul decide zilele de doliu național

10:33 06.12.2017

Regele Mihai a murit. El este ultimul monarh din zona Europei de Est și ultimul rege pe care l-a avut România. Acesta s-a născut pe 25 octombrie 1921 la Sinaia. 

Decesul regelui Mihai vine după o lungă perioadă în care a fost bolnav. Pe lista de boli cu care a avut de-a face regele Mihai s-au numărat și carcinom epidermoid metastazant şi leucemie cronică.


ACTUALIZARE 6 DECEMBRIE: Guvernul României se reuneşte pe 6 decembrie într-o ședință programată pentru ora 14. Urmează să decidă când vor fi stabilite zilele de doliu națională în amintirea regelui Mihai. Conform unor surse oficiale, ar urma să fie instituite trei zile de doliu în România între 14 și 16 decembrie. După Revoluţie, în România au mai fost declarate zile de doliu naţional în 12 ianuarie 1990 în memoria victimelor Revoluţiei și pe 14 septembrie 2001 după atentatele din SUA din 11 septembrie. Apoi, pe 14 martie 2004 după atentatul de la Madrid din 11 martie în care au murit şi 11 români și pe 8 aprilie 2005 după moartea Papei Ioan Paul al II-lea.

Au mai fost zile de doliu în România pe 3 august 2007 pentru funeraliile Patriarhului Teoctist, în 18 aprilie 2010 în memoria victimelor accidentului aviatic de la Smolensk în care şi-au pierdut viaţa preşedintele Poloniei Lech Kaczynski şi numeroşi oficiali polonezi și pe 26 iunie 2013 după accidentul de autocar din Muntenegru în care au murit 18 români. Ultimele au fost pe 31 octombrie – 2 noiembrie 2015 în memoria victimelor incendiului din Clubul „Colectiv” și pe 13 august 2016, când s-au desfășurat funeraliile Reginei Ana.

Tot pe 6 decembrie, Casa Regală va detalia programul funeraliilor pentru regele Mihai. Acesta a decedat pe 5 decembrie, ora 13, la reședința sa din Elveția.


Regele Mihai de Hohenzollern și-a însușit titlul la şase ani, doar că nu putea conduce el țara, așa c-a avut o regenţă, după ce Ferdinand I, bunicul lui, a murit, iar Carol al II-lea, tatăl său, a renunțat la tron şi a rămas în străinătate din cauza unei relaţii controversate.

Regele Mihai a fost în centrul atenției până în 1941. Atunci, România, condusă de generalul Ion Antonescu, a intrat în război împotriva Aliaţilor şi atacă Uniunea Sovietică. Pe 23 august 1944, Regele Mihai, care avea 23 de ani, îl arestează pe Antonescu.

Mai mult, România a rupt relaţiile cu Germania şi a trecut la luptă de partea Aliaţilor. Istoria regelui Mihai cu Antonescu a început pe 5 septembrie 1940. Atunci, Carol al II-lea l-a eliberat din închisoare și l-a numit prim-ministru cu puteri depline. Totuși, regele Mihai și-a recăpătat puterea pe când avea 19 ani și a preluat conducerea țării.

Regele Mihai și domnia lui înainte de comunism

Mare parte din ceea ce înseamnă România mare și România secolului 20, regele Mihai a trăit în afara țării. Asta nu l-a oprit să aibă adepți și ca monarhia încă să fie văzută drept o salvare. Regele Mihai s-a remarcat în 1986, prima oară după 40 de ani. Atunci, regele Mihai a făcut un comentariu public despre situaţia din România.

Tăcerea asta prelungită a ultimului monarh al României ar fi venit pe fondul unei legi elveţiene care interzice unui refugiat să dezvolte activităţi politice care pot pune în pericol neutralitatea ţării. Mai mult, regele Mihai, conform Constituţiei din 1923 (ultima democrată a ţării), nu putea da declarații decât în prezența unui ministru.

Regele Mihai și relația cu România democrată

În 1990, regele Mihai a revenit în România. Totuși, în drum spre Curtea de Argeş, pe autostrada Bucureşti-Piteşti, maşina în care era familia regală a fost oprită de poliţie şi întoarsă din drum. Abia în 1992, de Paște, regele Mihai a primit permisiunea să ajungă la Mănăstirea Putna și la București. Totuși, regele Mihai n-a avut aprobare să vorbească de la Palatul Regal, așa că s-a adresat celor din București de la balconul unei camere de hotel. Discursul a fost în fața a câtorva zeci de mii de oameni.

Radu Câmpeanu, președinte PNL, a venit cu ideea ca regele Mihai să candideze la prezidențiale. Mihai a refuzat categoric, iar acest moment a făcut ca autoritățile să-i blocheze din nou intrarea în țară în 1994. Lideri PDSR, partidul de la putere, au propus în Parlament declararea regelui Mihai drept persona non grata și ridicarea imunității parlamentarilor care l-au întâmpinat.

În fine, în 1997, odată cu schimbarea regimului politic, Mihai I primește pașaport pe care scrie „cetățean român”.

Regele Mihai I a murit pe 5 decembrie, la 96 de ani.


Mențiune: acesta nu este un subiect de tehnologie, de entertainment sau de știință. Am luat însă decizia de-a publica o știre despre decesul regelui Mihai, pentru că este unul dintre oamenii care au marcat istoria României. Într-adevăr, în ultimii ani poate că n-a mai fost cel mai activ lider (simbolic), dar este ultimul monarh pe care România l-a avut și unele fapte trebuie consemnate.