„Albă ca Zăpada” n-a eșuat din cauza progresismului: Disney a dat-o în basme și publicul n-a mai intrat în poveste, spun experții

Cea mai recentă reinterpretare a poveștii „Albă ca Zăpada” semnată Disney s-a transformat într-un eșec de box office care a stârnit reacții aprinse pe toate fronturile. De la acuzații legate de „wokeness” până la critici dure venite chiar din tabăra progresistă, filmul nu a reușit să impresioneze pe nimeni. Dar, potrivit analiștilor de industrie, adevăratul motiv nu are legătură cu vreo agendă politică – ci cu lipsa de magie.

Publicul nu a fost vrăjit de această versiune

Remake-ul filmului clasic din 1937 a debutat cu doar 87 de milioane de dolari la nivel global, ratând ținta psihologică a celor 100 de milioane. În SUA, lansarea a generat doar 43 de milioane de dolari, sub așteptările inițiale de 50 de milioane. Conservatorii au fost primii care au jubilat, văzând în acest eșec o confirmare a ideii că „diversitatea strică povestea”. Însă realitatea pare mai nuanțată.

David A. Gross, analist în cadrul FranchiseRe, a explicat pentru Business Insider că „publicul pur și simplu nu a rezonat cu filmul”. Scorul criticilor pe Rotten Tomatoes este de doar 43%, iar pe CinemaScore filmul a primit un B+, un rezultat mediocru pentru o producție Disney destinată familiei. Pe scurt, „Albă ca Zăpada” nu i-a fermecat pe spectatori și nu a reușit să le ofere o experiență memorabilă.

Mai mulți critici – inclusiv cei din presa de centru-stânga – au fost de acord că problema nu ține de politică. „Un film făcut de oameni care au semnul dolarului în ochi, dar nici cea mai mică licărire de artă în suflet”, a scris The Guardian. Alții au vorbit despre o „reimaginare lipsită de farmec și profunzime”, o încercare „ratată” de a moderniza o poveste clasică.

Disney s-a pierdut în propriul basm și a uitat publicul

În ultimul deceniu, Disney a produs 14 remake-uri live-action, dar doar trei dintre acestea au trecut pragul de un miliard de dolari în box office. Tendința este clară: cu fiecare reinterpretare, interesul scade. Nici măcar decizia de a reinventa povestea „Albă ca Zăpada” fără un prinț salvator și cu o distribuție mai diversă nu a fost de ajuns pentru a-i aduce pe oameni în săli.

Analiștii spun că, deși controversele privind diversitatea sunt intens discutate online, ele nu sunt principalul motiv pentru care publicul evită filmele. Mai degrabă, spectatorii sunt obosiți de formulele reciclate, de lipsa autenticității și de poveștile care par fabricate pentru a bifa tendințe, nu pentru a stârni emoții. Paul Dergarabedian, expert Comscore, a subliniat că, în lipsa unei execuții solide, nici cel mai lipsit de controverse film nu ar fi avut o lansare de 100 de milioane de dolari.

În ciuda eșecului, Disney nu pierde complet. Compania poate monetiza filmul prin streaming, vânzări de costume și produse tematice sau integrarea personajului în parcurile de distracții. Așa-numitul „flywheel” Disney – sistemul interconectat de filme, merchandise și experiențe – rămâne funcțional. Practic, filmul este doar locomotiva care trage după sine tot restul trenului comercial.

Un final cu morală?

Ceea ce ne învață eșecul „Albă ca Zăpada” este că magia Disney nu poate fi reprodusă la comandă. Nu ajunge să modernizezi o poveste, să schimbi distribuția sau să eviți clișeele. Publicul vrea emoție, vrea farmec, vrea o poveste în care să se piardă pentru două ore. Iar dacă studioul uită acest lucru, nici cele mai „corecte” intenții nu pot salva o peliculă care nu mai are sufletul originalului.

Așadar, în loc să dăm vina pe progresism sau pe audiențe „dificile”, poate ar trebui să ne întrebăm dacă basmele pot fi reinventate la nesfârșit – sau dacă, uneori, este mai bine să le lăsăm acolo unde au cel mai mare farmec: în poveștile de odinioară.