Top 7 locuri abandonate din România. Ce povești incredibile ascund

România este bogată în istorie și cultură, iar această moștenire se reflectă în numeroasele locuri abandonate care își păstrează povestea și misterul în tăcere. De la castele medievale până la fabrici industriale, aceste locuri fascinante oferă o privire în trecutul tumultuos al țării. Iată 7 dintre cele mai remarcabile locuri abandonate din România:

Fabrica de Tutun din Timișoara

Fabrica de Tutun din Timișoara a fost una dintre cele mai importante uzine din Europa de Est în perioada interbelică. Situată în orașul Timișoara, în zona Fabric, această fabrică a fost un centru important al industriei tutunului din România.

Construită în secolul al XIX-lea, fabrica a fost inițial o mică unitate de producție, însă pe măsură ce industria tutunului a cunoscut o expansiune în România, fabrica din Timișoara a devenit unul dintre cei mai mari producători din țară.

Fabrica de Tutun din Timișoara a fost un important loc de muncă pentru locuitorii orașului și a adus prosperitate regiunii. Aici se produceau o varietate de produse din tutun, inclusiv țigări, trabucuri și tutun de rulat, care erau distribuite în întreaga țară.

După căderea regimului comunist și începutul tranziției către economia de piață în România, fabrica a început să întâmpine dificultăți financiare. În cele din urmă, fabrica a fost închisă în anii ’90, iar clădirile sale au fost abandonate.

De atunci, fabrica a devenit un loc abandonat și o atracție pentru exploratori urbani și fotografi pasionați de istorie. Ruinele sale decadente sunt un simbol al unei epoci trecute și o mărturie a schimbărilor economice și sociale din România post-comunistă.

Sanatoriul TBC de la Mănăstirea

Sanatoriul TBC de la Mănăstirea, situat în județul Harghita, a fost unul dintre cele mai mari și mai moderne sanatorii din Europa de Est în perioada interbelică.

Construit în anii ’30, ospiciul a fost destinat tratamentului tuberculozei, care era o problemă majoră de sănătate publică în acea perioadă.

Sanatoriul de la Mănăstirea a fost proiectat și construit într-un stil arhitectural modernist, cu facilități și dotări de ultimă generație pentru tratarea tuberculozei.

Acesta a fost dotat cu echipamente medicale avansate pentru acea vreme și dispunea de un personal medical calificat.

Pacienții care erau internați în sanatoriu erau supuși unui regim strict de tratament, care includea odihnă, alimentație sănătoasă, expunere la soare și aer curat, precum și tratamente medicale specifice pentru tuberculoză, cum ar fi terapia cu raze X și alte metode de tratament disponibile în acea perioadă.

A fost abandonat în anii ’90, odată cu scăderea incidenței tuberculozei și cu schimbările în sistemul de sănătate. De atunci, clădirea sanatoriului a căzut în ruină, fiind supusă vandalismului și degradării treptate.

Zidurile sale încă mai atrag, și astăzi, vizitatori curioși și pasionați de istorie, care vin să exploreze și să fotografieze acest loc abandonat, reamintindu-ne de trecutul său glorie și importanța sa în lupta împotriva tuberculozei în România.

Castelul Sturdza din Miclăușeni

Castelul Sturdza din Miclăușeni este un impresionant ansamblu arhitectural situat în comuna Miclăușeni, județul Iași, în regiunea Moldovei din România. Este unul dintre cele mai impunătoare și mai bine conservate castele din țară și reprezintă un important monument istoric și cultural.

Construit în secolul al XIX-lea, palatul a fost comandat de către familia boierilor Sturdza, una dintre cele mai influente și bogate familii din Moldova la acea vreme.

Arhitectura sa impresionantă este caracteristică stilului neogotic și se remarcă prin turnurile sale înalte, ferestrele arcuite și balcoanele ornamentate.

Familia Sturdza a locuit între zidurile palatului măreț până la mijlocul secolului al XX-lea, când a fost naționalizat de către regimul comunist. După aceasta, castelul a fost folosit în diverse scopuri administrative și culturale, iar în prezent găzduiește un muzeu și o bibliotecă publică.

Interiorul construcției este la fel de impresionant precum exteriorul, cu săli mari decorate cu mobilier luxos, tapiserii, candelabre și alte elemente de epocă. Vizitatorii au ocazia să descopere istoria și cultura regiunii Moldovei prin expozițiile permanente și temporare organizate în cadrul muzeului.

În plus, Castelul Sturdza este înconjurat de grădini frumoase și parcuri întinse, care oferă o oază de liniște și frumusețe naturală. Acestea sunt populare printre vizitatori pentru plimbări și relaxare în aer liber.

Castelul Banffy din Bonțida

Castelul Banffy din Bontida este una dintre cele mai impresionante și mai bine conservate clădiri din secolul al XVIII-lea din România. Situat în comuna Bontida din județul Cluj, palatul reprezintă un exemplu remarcabil al arhitecturii baroce din Transilvania.

Construit în perioada 1692-1792 de familia nobiliară Banffy, castelul a fost inițial proiectat ca o fortăreață militară, dar ulterior a fost transformat într-o reședință nobiliară luxoasă.

În timpul domniei familiei Banffy, castelul a devenit un centru cultural și social important, unde aveau loc petreceri, baluri și alte evenimente mondene.

Arhitectura castelului este impresionantă, cu elemente baroce și rococo, precum și influențe renascentiste și gotice. Fațada sa elegantă este decorată cu statui, basoreliefuri și stucaturi elaborat lucrare, iar interiorul său este la fel de impresionant, cu săli mari, mobilier luxos și decorațiuni bogate.

În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, castelul a fost folosit ca spital militar și a suferit daune semnificative. După război, castelul a fost naționalizat de regimul comunist și a fost folosit în diverse scopuri administrative și agricole.

După căderea regimului comunist în 1989, castelul Banffy a fost retrocedat moștenitorilor familiei Banffy, care au început să-l restaureze și să-l transforme într-un centru cultural și artistic.

Astăzi, castelul găzduiește diverse evenimente culturale, expoziții, concerte și festivaluri, iar grădinile sale frumoase sunt deschise pentru publicul larg.

Biserica Bunicului din Valea Jiului

Biserica Bunicului din Valea Jiului este un monument arhitectural și istoric situat în localitatea Petroșani din județul Hunedoara, în regiunea cunoscută sub numele de Valea Jiului.

Acest lăcaș sfâșt, cunoscut și sub numele de „Biserica Sfântul Nicolae”, reprezintă una dintre cele mai remarcabile biserici de lemn din România, un simbol important al tradiției și culturii locale.

Construită în secolul al XVIII-lea, Biserica Bunicului se remarcă prin arhitectura sa tradițională românească, cu elemente specifice zonei Transilvaniei și a Valea Jiului. Construcția sa din lemn, cu o structură solidă și durabilă, este caracteristică bisericilor de lemn din acea perioadă.

Biserica este dedicată Sfântului Nicolae și este cunoscută sub numele de „Biserica Bunicului” datorită unei tradiții locale, care spune că biserica a fost construită de către bunicul unui localnic pentru a-și pomeni fiul care a murit în timp ce lucra la o mină din apropiere.

Interiorul bisericii este decorat cu icoane vechi și sculpturi în lemn, iar altarul este împodobit cu icoane și fresce religioase. Atmosfera interioară este una liniștitoare și plină de spiritualitate, oferind vizitatorilor o experiență autentică a tradiției religioase românești.

De-a lungul timpului, Biserica Bunicului a fost restaurată și conservată pentru a-i păstra autenticitatea și valoarea istorică. Ea continuă să fie un loc de rugăciune și pelerinaj pentru localnici și vizitatori, oferind ocazia de a descoperi și de a aprecia bogăția spirituală și culturală a regiunii Valea Jiului.

Fabrica de Avioane din Brașov

Fabrica de Avioane din Brașov a fost unul dintre cele mai importante centre industriale ale aviației din România în perioada interbelică și în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Situată în orașul Brașov, fabrica a fost una dintre cele mai moderne și mai mari facilități de producție de avioane din Europa de Est.

Fabrica a fost fondată în anul 1920 și a fost inițial cunoscută sub numele de Industria Aeronautică Română (IAR). În anii care au urmat, fabrica a devenit unul dintre principalii producători de avioane militare și civile din România, producând aeronave sub licență și proiectând modele proprii.

În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, Fabrica de Avioane din Brașov a jucat un rol crucial în efortul de război al României, producând avioane pentru Forțele Aeriene Române. Printre cele mai cunoscute modele fabricate aici se numără avionul de vânătoare IAR-80 și bombardierul IAR-37.

După încheierea războiului, fabrica și-a continuat producția de avioane, adaptându-se la noile condiții economice și politice din România comunistă.

Cu toate acestea, în anii ’90, odată cu schimbările economice și politice din țară, fabrica a început să întâmpine dificultăți financiare și să înregistreze scăderi ale producției.

În cele din urmă, Fabrica de Avioane din Brașov a fost închisă în anul 2002, iar clădirile sale au fost abandonate. De atunci, acestea au căzut în ruină și au devenit un loc abandonat și o atracție pentru exploratori urbani și pasionați de istorie.

Cu toate că fabrica nu mai este funcțională, ea rămâne un simbol al istoriei industriale și a aviației din România și continuă să fascineze și să inspire prin măreția sa și prin povestea sa complexă.

Cetatea Devei

Cetatea Devei este unul dintre cele mai importante monumente istorice și fortificații din România. Situată în orașul Deva, județul Hunedoara, în regiunea Transilvania, această cetate medievală domină peisajul urban și reprezintă un simbol al istoriei și culturii locale.

Construită în secolul al XIII-lea, Cetatea Deva a fost inițial o fortăreață de apărare strategică, situată pe un deal înalt care oferea o perspectivă panoramică asupra regiunii înconjurătoare. Cu timpul, cetatea a fost extinsă și fortificată în mai multe rânduri, devenind un centru important al regiunii.

Arhitectura cetății este impresionantă, cu ziduri groase din piatră și turnuri de pază înalte. Intrarea în cetate este marcată de o poartă masivă, iar interiorul este împărțit în diverse curți și încăperi, inclusiv săli de recepție, biserici și depozite.

De-a lungul istoriei sale, Cetatea Deva a jucat un rol important în apărarea și controlul regiunii Transilvaniei. Ea a fost locuită și administrată de către diferite familii nobiliare și domnitori, iar în timpul războaielor și conflictelor locale, cetatea a fost adesea asediată și cucerită de către diverse armate.

În prezent, Cetatea Deva este una dintre cele mai populare atracții turistice din regiune, atrăgând mii de vizitatori în fiecare an. Vizitatorii au ocazia să exploreze ruinele cetății, să admire panorama spectaculoasă și să descopere istoria sa fascinantă prin intermediul expozițiilor și tururilor ghidate.

În plus, cetatea găzduiește diverse evenimente culturale și artistice, inclusiv festivaluri medievale și concerte în aer liber, care aduc viață și animație în acest important monument istoric.

Vezi și: Orașul fantomă din România care pare dintr-un film ciudat. Cum a ajuns abandonat de oameni