Sateliți lansați pentru a crea prima eclipsă de soare artificială: Ce descoperiri promite misiunea ESA
Joi, Agenția Spațială Europeană (ESA) a lansat cu succes misiunea Proba-3, care marchează o etapă revoluționară în cercetarea solară. Misiunea include doi sateliți care vor crea primele eclipse artificiale de soare, oferind oamenilor de știință oportunitatea de a studia coroana solară și alte fenomene cosmice pentru perioade mai lungi de timp.
Lansarea a avut loc la centrul spațial Satish Dhawan din Sriharikota, India, folosind o rachetă Polar Satellite Launch Vehicle (PSLV). Acest proiect, planificat încă din 2014, reprezintă cea de-a patra misiune din seria de zboruri orbitale cu buget redus ale ESA.
Cum funcționează Proba-3?
Misiunea Proba-3 include doi sateliți identici, fiecare cântărind aproximativ 550 de kilograme. După patru luni de călătorie, aceștia vor intra într-o orbită eliptică în jurul Pământului, cu un punct cel mai apropiat la 400 de mile și unul cel mai îndepărtat la peste 37.000 de mile. La momentul potrivit, sateliții se vor separa și vor forma o orbită tandem, păstrând o distanță incredibil de precisă de doar 500 de picioare (aproximativ 152 de metri).
Acest aranjament unic va permite unuia dintre sateliți să blocheze lumina solară, creând astfel o „umbră” artificială asupra celuilalt satelit. Astfel, echipamentele de observare vor putea studia coroana solară pentru până la 6 ore consecutive, mult mai mult decât este posibil într-o eclipsă naturală.
De ce este importantă studierea coroanei solare?
Coroana solară este stratul exterior al atmosferei Soarelui și este, paradoxal, mult mai fierbinte decât suprafața acestuia. Prin blocarea luminii directe a Soarelui, cercetătorii pot explora fenomene precum ejecțiile de masă coronală (erupții de plasmă și particule) și accelerația vântului solar. Aceste informații sunt esențiale pentru a înțelege cum influențează activitatea solară tehnologia și viața pe Pământ.
Tehnologia care face posibilă eclipsa artificială
Pentru a realiza aceste eclipse artificiale, sateliții Proba-3 trebuie să păstreze o poziție extrem de precisă, cu o toleranță de doar un milimetru. Această performanță este obținută prin utilizarea GPS-ului, a sistemelor de urmărire a stelelor, a laserelor și a conexiunilor radio, care permit sateliților să zboare autonom și coordonat.
O imagine în infraroșu a unui test al sistemului de măsurare cu laser al misiunii Proba-3, care va permite celor două nave spațiale să zboare în formație cu o precizie la nivel de milimetru. (Foto ESA – M. Pedoussaut J. Versluys)
Imagini spectaculoase, dar invizibile de pe Pământ
Eclipsele solare create de Proba-3 nu vor fi vizibile de pe Pământ, dar ESA va publica imagini și date obținute în cadrul misiunii. Primele eclipse sunt planificate să aibă loc în martie 2025, cu o frecvență de până la două evenimente pe săptămână.
Un pas spre viitorul explorării spațiale
Misiunea Proba-3 este o dovadă a progreselor în tehnologia spațială și promite să deschidă drumul către misiuni viitoare mai complexe. ESA estimează că tehnologiile dezvoltate pentru această misiune vor permite proiectarea unor misiuni pe scară mult mai largă. Cu un buget de aproximativ 210 milioane de dolari, Proba-3 este o investiție strategică în explorarea spațială.
Sateliții vor rămâne în orbită timp de doi ani, urmând ca ulterior să reintre treptat în atmosferă și să se dezintegreze, într-un proces care va dura aproximativ cinci ani. Această misiune inovatoare deschide o nouă eră în înțelegerea și studierea Soarelui, promițând descoperiri care vor contribui la protejarea tehnologiilor și vieții de pe Pământ.