Românca de la NASA care a experimentat timp de un an cum este să trăiești pe Marte: „Absolut captivant”

Întrebată cum a fost să trăiască pe Marte timp de un an, Anca Șelariu nu ezită să răspundă: „absolut captivant”. Microbiolog în marina americană, Șelariu este unul dintre cei patru membri ai echipajului NASA care s-au întors pe Pământ la începutul acestei luni după ce au devenit primii oameni care au locuit pe planeta roșie, sau cel puțin într-o simulare a acesteia, scrie The Guardian.

Anca Șelariu și colegii săi exploratori, toți voluntari, au petrecut 378 de zile izolați de restul umanității, închiși în Mars Dune Alpha, un habitat de 1.700 de metri pătrați printat 3D la Centrul Spațial Johnson al NASA din Houston. Acesta a fost construit pentru a replica condițiile de viață și provocările pe care astronauții le vor întâmpina atunci când vor ajunge pe Marte, planificat ambițios pentru sfârșitul anilor 2030.

Pentru Anca Șelariu, care deja avea un interes ridicat pentru Marte și explorarea spațială, selecția sa ca ofițer științific pentru o astfel de misiune inovatoare și potențial decisivă a meritat fiecare sacrificiu, de la vacanțele ratate cu prietenii și familia, până la simplul fapt de a putea ieși afară pentru o gură de aer proaspăt.

„Oamenii vor ajunge pe Marte la un moment dat în viitor, iar oportunitatea de a contribui în orice fel la realizarea acestui lucru, sperăm în timpul vieții noastre, este de necomparat”, a spus ea. „Sunt cu adevărat în admirație față de tot ce am văzut pentru a transforma acest vis în realitate pentru toată umanitatea. Și da, voi sărbători când vom vedea primul pas pe Marte, știind că am contribuit. A fost o onoare incredibilă și absolut captivant.”

Viața în simulare: provocări și satisfacții

Părți din misiunea cunoscută sub numele de Chapea 1 (analog pentru sănătatea echipajului și performanța explorării) ar fi putut fi filmate pentru filmul științifico-fantastic „Marțianul” din 2015, care a redat lupta disperată pentru supraviețuire a unui astronaut blocat pe Marte după o furtună catastrofală.

La fel ca personajul interpretat de Matt Damon, echipajul Chapea nu a avut zboruri de reaprovizionare pe care să se bazeze și a trebuit să cultive recolte, inclusiv roșii și salată verde, pentru a suplimenta mesele liofilizate ambalate în avans pentru un an.

„Pentru mine personal, a fost o bucurie imensă să văd și să ating o plantă vie și verde, pentru că asta este ceva ce îți lipsește cel mai mult când ești departe de Pământ”, a explicat Șelariu, menționând cum, în izolarea spațiului adânc, chiar și ceva la fel de simplu ca o frunză de salată poate provoca sentimente puternice de dor de casă și auto-reflecție existențială.

„Conexiunea mea cu Pământul și sentimentul profund de a fi un adevărat pământean, o entitate vie de pe planeta Pământ, le simți foarte profund în esența ta și înțelegi cu adevărat ce înseamnă și cât de incredibil de importantă este această conexiune.”

Teste de rezistență și adaptabilitate

Managerii misiunii testau regulat echipajul pentru reacțiile lor la urgențe simulate și factori de stres, inclusiv sarcini intense, defecțiuni ale echipamentului și limitări de resurse. Anca Șelariu a spus că „șobolanii de laborator interplanetari” au trecut cu brio aceste teste.

„Studiul integrează tot felul de date din perspectiva comportamentală și a dinamicii echipei, iar întrebarea nu era neapărat dacă un om poate rezista izolării și confinării așa cum vor fi pe Marte, ci mai degrabă, ‘cum ne vom adapta?’”, a spus ea. „Am fost un echipaj incredibil de funcțional și foarte coeziv, și au fost multe momente pe care le-am prețuit împreună. Desigur, uneori realizezi că nu ești în preajma prietenilor și familiei, dar simți sprijinul tuturor de pe Pământ.”

Exigențele selecției și comunicarea întârziată

Cei care aplicau pentru prima dintre cele trei misiuni Chapea planificate (a doua începe în primăvara viitoare) trebuiau să dețină o diplomă avansată în știință, tehnologie, inginerie sau matematică și să completeze un antrenament similar cu cel al unui astronaut NASA pregătit pentru zbor, dacă erau aleși.

Șelariu, un membru născut în România al unității de cercetare medicală navală a SUA, a adus expertiză în vaccinuri, terapie genică și boli infecțioase, competențe esențiale pentru menținerea sănătății astronauților aflați la cel puțin șapte până la nouă luni distanță de facilitățile medicale de pe Pământ.

Unul dintre cele mai dificile aspecte ale misiunii, a spus ea, a fost comunicarea cu controlul de la sol, deoarece fiecare mesaj trimis sau primit avea o întârziere de 22 de minute pentru a replica călătoria sa prin spațiu.

„A purta o conversație care durează 45 de minute dus-întors înseamnă că trebuie să te gândești cu adevărat înainte și să formulezi comunicarea clar și complet”, a spus ea. „Este de fapt foarte greu de internalizat.”

NASA a construit Mars Dune Alpha pentru a fi cât mai realistă posibil ca o bază viitoare pentru astronauți. Există o seră, o zonă medicală, echipamente de exerciții și un salon, precum și un mic dormitor privat pentru fiecare dintre voluntari, două băi și un mic „spațiu exterior” cu nisip roșu sub picioare pentru plimbări simulate pe Marte.

Multe dintre schemele de culori ale habitatului sunt, de asemenea, roșii, pentru a replica modul în care solul marțian va fi folosit în imprimarea 3D a secțiunilor substanțiale ale bazei la fața locului, spre deosebire de provocarea aproape imposibilă și costul prohibitiv al trimiterii componentelor grele de construcție de pe Pământ.

O privire asupra viitorului

Chiar și timpul liber al echipajului, care, după cum a spus Anca, a inclus „multe ore de vizionat TV și citit cărți descărcate”, și în cazul ei, lucrul la abilitățile de desen – „Nu pot spune că am avut succes,” a spus ea – a fost monitorizat îndeaproape de managerii dornici să evalueze sănătatea mentală și comportamentală a oamenilor implicați în zboruri spațiale de lungă durată.

„Misiunile Chapea sunt esențiale pentru dezvoltarea cunoștințelor și instrumentelor necesare pentru ca oamenii să poată trăi și lucra pe planeta roșie într-o zi,” a spus Bill Nelson, administratorul NASA și fost astronaut al navetei spațiale, când echipajul Chapea 1 a ieșit la 6 iulie.

Anca Șelariu a spus că s-a readaptat „destul de ușor” la viața reală în cele două săptămâni de la încheierea misiunii, dar ar fi dispusă să se întoarcă în habitat „dintr-o bătaie de inimă”.

„Sunt recunoscătoare că am avut oportunitatea de a fi parte din această speranță umană de a ajunge pe Marte, și pentru echipajul următor, vă voi încuraja și sunt super încântată că puteți continua această lucrare minunată,” a spus ea.