Raiul temuților războinici vikingi, diferit de al nostru. Ce este Valhalla și de ce voiau să ajungă aici după moarte

În mitologia nordică, Valhalla este adesea descrisă ca fiind sala eroilor sau sala războinicilor, o destinație mitică rezervată celor mai curajoși și mai valoroși războinici vikingi.

Această paradă a gloriei este asociată cu zeul Odin, un personaj complex din mitologia nordică, care reprezintă nu numai zeul războiului și al morții, ci și zeul cunoașterii și al înțelepciunii.

Ce era Valhalla, de fapt

Conform legendei, Valhalla este reprezentată de o sală imensă, cu 540 de uși, unde războinicii aleși de Odin sunt aduși de către walkirii, femeile războinice ale zeului.

Aici, eroii trăiesc într-o perpetuă luptă, antrenându-se pentru Ragnarok, sfârșitul lumii, când vor lupta alături de zei împotriva forțelor malefice. Pe timpul nopții, sufletele le sunt reconfortate cu aceleași tratamente ca și zeii, bucurându-se de ospățuri și de festivități nesfârșite.

Conceptul de Valhalla a avut un impact deosebit asupra societății vikinge și a mentalității oamenilor, în egală măsură. Pentru vikingi, obținerea accesului în această sală a eroilor reprezenta unul dintre cele mai mari onoruri posibile, fiindu-le primisă o viață după moarte plină de glorie și luptă.

Ideea că moartea în luptă este cea mai onorabilă cale de a-ți câștiga locul în Valhalla a fost un motor destul de puternic pentru război și expansiune teritorială.

Vikingii erau cunoscuți pentru curajul și abilitățile lor în luptă, dar și pentru cruzime. Pentru ei, onoarea era o valoare fundamentală, iar obținerea unui loc în Valhalla era unul dintre cele mai mari obiective ale vieții trăite.

Vikingii voiau să moară în luptă

Moartea în luptă era considerată cea mai nobilă cale spre o viață eternă în Valhalla, iar vikingii căutau să-și câștige renumele în bătălii pentru a-și asigura un loc în acest paradis al războinicilor.

În cultura lor, moartea în luptă era văzută ca o modalitate de a-și demonstra curajul și loialitatea față de comunitatea lor. Vikingii erau dispuși să-și riște viața în luptă pentru a-și câștiga locul în Valhalla și pentru a-și asigura un loc în memoria colectivă a societății din care făceau parte.

Conceptul de Valhalla a avut, de asemenea, un impact puternic asupra structurii sociale a societății vikinge. Cei mai mari eroi și conducători erau venerați pentru abilitățile pe care le aveau în luptă și erau adesea considerați drept cei mai apropiați de zei.

Această ierarhie a creat un sistem de conducere bazat pe abilități militare și bravură în luptă, iar vikingii căutau să-și demonstreze curajul și loialitatea față de conducătorii lor pentru a câștiga onoarea și respectul lor.

Cu toate acestea, nu toți vikingii ar fi avut acces în Valhalla. Cei care nu nu mureau în luptă sau nu erau războinici, cum ar fi femeile vikinge sau cei care mureau de boală sau bătrânețe, nu ajungeau în această sală a eroilor.

În schimb, se credea că sufletele lor ajungeau în sala lui Hel, o destinație considerată mai puțin plăcută. Această distincție reflecta o diferențiere clară între cei care erau considerați eroi și cei care nu erau.

Deși mitologia nordică și Valhalla par a fi povești dintr-o altă eră, ele continuă să aibă o influență semnificativă în culturii contemporane, oricât de greu de crezut ar fi.

De la literatură și film până la jocuri video și muzică, motivele și personajele din mitologia nordică sunt omniprezente, iar cel mai bun exemplu în acest sens este apreciatul serial Vikingii.

Valhalla și mitologia nordică sunt mai mult decât simple povești din trecutul îndepărtat al vikingilor. Ele reprezintă o parte importantă a moștenirii culturale a poporului nordic.

Ideea că moartea în luptă este cea mai nobilă cale spre o viață eternă într-un paradis al războinicilor rămâne una dintre cele mai puternice și mai interesante imagini din mitologia nordică.