Primarul din București pasionat de dueluri mortale. În ciuda firii sale „războinice”, Nicolae Filipescu a fost apreciat de bucureșteni

Nicolae Filipescu, o figură proeminentă în politica României de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX, a fost descris de Consiliul orășenesc drept „un om tânăr cu nobile sentimente, plin de energie și inteligență” în momentul în care a fost ales primar al Capitalei.

Născut în 1862 în București, Nicolae Filipescu provenea dintr-o familie de boieri și a primit o educație solidă, absolvind studii la Geneva și Paris, unde a obținut titlul de doctor în drept în 1883.

Un conservator din născare, dar și unionist

Fiind un conservator convins și extrem de înverșunat în lupta pentru idealul său, Marea Unire, Nicolae Filipescu și-a dedicat viața politicii și a devenit unul dintre liderii de frunte ai Partidului Conservator.

În 1885, el a fondat ziarul Epoca, care a devenit un instrument important de comunicare pentru conservatori. Intrând în politică doi ani mai târziu, Filipescu a profitat de o criză politică în guvernul liberal condus de I.C. Brătianu pentru a se impune în arena politică.

Caracterul său combativ și impulsiv l-a adus adesea în situații controversate. După demisia guvernului Brătianu, Filipescu a fost închis la închisoarea Văcărești, dar acest episod nu l-a descurajat. În schimb, l-a îndârjit și mai mult să-și urmeze scopurile politice.

Un primar apreciat de Bucureșteni

În momentul în care Nicolae Filipescu a devenit primar al Bucureștiului în 1893, și-a pus amprenta asupra modernizării orașului și asupra înfrumusețării acestuia.

În timpul mandatului său, s-au realizat numeroase proiecte de infrastructură, inclusiv captarea apelor subterane și rețeaua de canalizare, pavarea străzilor cu piatră cubică, extinderea rețelei de iluminat cu gaz și electricitate, construirea de școli și gări, precum și planul cadastral al orașului, care a stat la baza dezvoltării ulterioare a Bucureștiului.

Pe lângă activitatea sa politică și de la primărie, Nicolae Filipescu era cunoscut și pentru pasiunea sa pentru dueluri. Acesta s-a duelează atât cu spada, cât și cu pistolul, ajungând chiar să provoace moartea unui gazetar într-un duel.

Episoadele sale controversate și lupta pentru idealurile sale patriotice l-au făcut să fie una dintre cele mai remarcabile figuri politice ale vremii sale.

Cu toate contribuțiile sale politice și eforturile pentru modernizarea orașului, primarul Nicolae Filipescu nu a avut ocazia să-și vadă visul realizat, Marea Unire.

A murit în 1916, fără să vadă împlinirea acestui ideal național, dar este amintit ca fiind una dintre personalitățile marcante ale politicii și societății românești de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX.