Prima româncă intrată în Cartea Recordurilor. Povestea Aurorei Gruescu, prima femeie inginer silvic din lume
În lumea domeniului forestier, o profesie dominată tradițional de bărbați, o femeie a strălucit în mod special, deschizând calea pentru generațiile următoare. Aurora Gruescu a fost prima femeie inginer silvicultor din lume. Povestea ei de perseverență și determinare reprezintă un exemplu de inspirație pentru femeile din întreaga lume care aspiră să urmeze cariere în domenii solicitante și provocatoare.
Copila care vrea să devină pădurar
Aurora Gruescu rămâne o figură emblematică în lumea silviculturii, fiind prima femeie inginer silvicultor din întreaga lume.
Vede lumina zilei, pentru prima oară, într-o zi frumoasă de primăvară, în data de 11 mai 1914, în orașul Oituz, județul Bacău. Provine dintr-o familie modestă, simțind, încă din copilărie, nevoia de a-și depăși condiția.
De mică e pasionată de natură, de păduri, de verde și curat. Are un singur țel, acela de a deveni pădurar. Visează să urmeze o carieră în silvicultură, inspirată fiind de tatăl ei, invățătorul Chiriac Dragomir. Cu toate acestea, drumul spre îndeplinirea visului ei devine presărat cu obstacole și prejudecăți de gen.
Lupta pentru educație și profesie
În anul 1933, Aurora Gruescu este admisă la Facultatea de Silvicultură, parte a Politehnicii din București, dovedind că seriozitatea și ambiția sunt recompensate pe măsură, atunci când înveți și muncești din greu.
Aceasta reprezintă o realizare remarcabilă în contextul unei perioade în care femeile au acces limitat la educație și la profesii considerate a fi ”bărbațești”.
La începutul studiilor, Gruescu este înconjurată de 130 de colegi de sex masculin, care fac tot posibilul să o descurajeze și să o convingă să renunțe la visul ei.
Aurora Gruescu, singura femeie intr-o mare de silvicultori romani. Foto arhiva
Confruntând prejudecățile și ostilitatea
Influența prejudecăților de gen era palpabilă în mediul academic și social al vremii. Decanul facultății, Vintilă Stinghe, este una dintre persoanele care susțin marginalizarea Aurorei Gruescu.
Colegii săi refuză să comunice cu ea, manifestând o oarecare ostilitate față de prezența ei în facultate. În ciuda acestor provocări, Aurora Gruescu este determinată să își urmeze visul și să demonstreze că femeile pot excela în domeniile considerate ”tradițional masculine”.
”Doi ani nu mi-a vorbit colegul meu de banca, zicea ca n-are ce sa discute cu o fata despre probleme care sunt ale barbatilor. Atunci, prejudecatile se manifestau foarte puternic si printre intelectuali.
De-abia cand am avut primul post la Casa Padurilor Statului am simtit ca sunt tratata altfel, desi aveam un salariu mai mic decat o pensie”, declara inginerul silvicultor, la un moment dat, intr-un interviu.
Succesul profesional și recunoașterea meritelor
Cu trecerea timpului și cu perseverența ei neînfricată, Aurora Gruescu a obținut respectul și admirația colegilor și profesorilor ei.
După absolvirea facultății și obținerea diplomei de inginer silvicultor, ea intră în câmpul muncii, devenind una dintre primele femei care și-au desfășurat activitatea în acest domeniu.
Deși căsătorită, Aurora continuă să își exercite profesia timp de 35 de ani, devenind un exemplu de determinare și perseverență pentru femeile acelei perioade, epocă în care rolul de casnică era dezirabil pentru femei.
Aurora Gruescu întocmește primul plan de împădurire naţională din România, stabilit la suprafaţa de 100.000 ha și conduce lucrările de combatere avio-chimică a dăunătorilor din pădurile infestate din jurul Capitalei.
Aurora Gruescu a intrat in Cartea Recordurilor
Prima româncă intrată în Cartea Recordurilor
În 1997, Aurora Gruescu este nominalizată de ”The American Biographical Institute” pentru titlul de personalitatea anului.
Cu toate acestea, confirmarea că este prima femeie inginer silvic din ţară şi din lume sosește abia pe 16 februarie 2000, când primește o scrisoare de la vicepreşedintele Societăţii ”Progresul Silvic”, dr. ing. Cristian D. Stoiculescu.
Se bucură de aprecierea urmașelor Evei, pentru care constituie un real exemplu, dar și din partea unor organizații internaționale.
Devine membru de onoare al Societății ”Progresul Silvic”, filiala Prahova (1992), membru de onoare al Asociației Generale a Inginerilor din România și al Ministerului Apei, Pădurilor și Protecției mediului (1996).
După ce se retrage din activitate, obține, în 1996, Medalia de Argint Mare la Expoziția Filatelică binațională România-Israel, dar și o nominalizare pentru titlul de ”Personalitatea anului 1997” de către The American Biographical Institute.
În primăvara anului 2002, Aurora Gruescu este numită Cetățean de Onoare al orașului Bușteni. Îi este dedicată o carte intitulată ”Legământ cu taina codrilor”, scrisă de ziarista Rodica Simionescu în 2001, volum ce evocă drumul femeilor care doreau să urmeze o carieră în silvicultură.
Moștenirea și Impactul
Aurora Gruescu a deschis calea pentru femeile din întreaga lume care aspiră să urmeze o carieră în domeniul silviculturii și al științelor naturii.
Curajul ei de a înfrunta prejudecățile și obstacolele de gen a deschis noi orizonturi și a schimbat percepțiile în societate.
Moștenirea ei rămâne vie în memoria celor care au cunoscut-o și în inimile celor care îi urmează exemplul, inspirând și motivând generații întregi de femei să își urmeze pasiunile și să își îndeplinească visele, indiferent de obstacolele întâlnite pe drumul lor.