Muncă multă, bani puțini în România. Cât de tare se chinuie să supraviețuiască românii care îți pun mâncarea pe masă

În peisajul pitoresc al Transilvaniei, munca din fermele locale este o imagine a tradiției și perseverenței. Totuși, realitățile economice contemporane dezvăluie o poveste de luptă și reziliență. Fermierii, coloana vertebrală a acestei regiuni, se confruntă cu o serie de provocări financiare și operaționale care amenință existența însăși a practicilor lor agricole.

Dilema Subvențiilor și Prețurilor

Crescătorii de vaci, bivoli, oi sau capre din Transilvania se luptă cu venituri din ce în ce mai mici și subvenții reduse. Aceste condiții i-au determinat pe mulți să formeze cooperative, cum ar fi Cooperativa Someș-Arieș, pentru a supraviețui pe piața modernă. La recentul târg Agraria, fermierii au promovat rasele autohtone, un efort de a menține vii tradițiile și calitatea superioară a producției lor.

”Prețul laptelui e foarte mic. Noi dăm, prețul laptelui e 2,50 lei, în magazine e 8 lei. Munca țăranului nu e apreciată. Dacă n-ar fi Cooperativa, nu cred că am putea exista.”, a explicat fermierul Cătălin Uț pentru TVR Info.

Fermierii, precum Cătălin Uț, exprimă o nemulțumire profundă față de compensația primită pentru munca lor. De exemplu, prețul laptelui la poarta fermei este de doar 2,50 lei, în timp ce în magazine acesta ajunge la 8 lei, o diferență care nu reflectă munca și costurile implicate în producție. Lipsa aprecierii muncii lor este simțită acut de comunitatea agricolă.

”Poate și din cauza organizării noastre, a fermierilor, poate și din cauza părții legislative, a celor care ar trebui să facă verificări mai ample în ceea ce privește produsele care vin din afara țării.”, a adăugat Mihai Horvath, președintele Cooperativei Someș – Arieș.

Presiuni și propuneri pentru fermierii români

Problemele din sectorul agricol românesc sunt amplificate de competiția externă și de presiuni legislative. De exemplu, importurile de cereale din Ucraina au afectat negativ competitivitatea fermierilor români, cu pierderi economice substanțiale. Asociații ale fermierilor, precum CFRAP, solicită compensații din partea Uniunii Europene și implementarea unor măsuri care să sprijine stabilitatea financiară a fermierilor și să îmbunătățească competitivitatea sectorului agricol românesc. Se pune accentul și pe necesitatea unei presiuni concertate asupra Comisiei Europene pentru a asigura condiții mai echitabile și susținerea politică adecvată.

Oferirea de subvenții echitabile și susținerea adecvată din partea Uniunii Europene sunt vitale pentru supraviețuirea fermierilor români. Cu proteste recente și revendicări clare, fermierii își exprimă nemulțumirile și cer măsuri imediate pentru a-și proteja producția și modul de viață.

Pe fondul acestor incertitudini, fermierii din Transilvania și din întreaga România încearcă să găsească noi căi pentru a naviga printr-un peisaj economic și social în continuă schimbare. Fără o intervenție eficientă și susținută, această comunitate esențială ar putea să se confrunte cu un viitor incert și cu riscul dispariției treptate din peisajul agricol al României​.