Majorarea pensiilor și creșterea salariului minim pe economie, pași repezi către criza economică în România. Așa explodează importurile, crește datoria externă și deficitul bugetar

Situația economică a României a devenit tot mai fragilă, iar măsurile recente, cum ar fi majorarea pensiilor și creșterea salariului minim pe economie, pot accelera drumul către o criză economică.

Deși aceste creșteri sunt văzute ca soluții de sprijin pentru populație, ele vin cu un preț ridicat pentru stabilitatea financiară a țării, generând efecte secundare negative, cum ar fi creșterea deficitului bugetar, a datoriei externe și a importurilor.

Deficitul bugetar și datoria externă: pericole iminente

Guvernul României se confruntă cu dificultăți majore în gestionarea bugetului național. În primele șapte luni ale anului 2024, deficitul comercial a crescut la 17,9 miliarde de euro, în timp ce datoria externă a atins 180 de miliarde de euro. Aceste cifre alarmante reflectă o economie tot mai dependentă de importuri și de credite externe.

Creșterea salariilor și a pensiilor adaugă o presiune suplimentară asupra bugetului. Doar recalcularea pensiilor în 2024 a generat un cost suplimentar de 10 miliarde de lei, bani care au contribuit direct la majorarea deficitului bugetar. În același timp, creșterile salariale au dus la un consum mai ridicat, dar și la o creștere a importurilor, fără a stimula producția internă sau exporturile.

Economistul Ciprian Dascălu, de la BCR, a subliniat la ZF Live faptul că orice creștere a salariilor se transformă în importuri mai mari, ceea ce anulează efectul pozitiv al creșterii economice interne. În acest context, economia României devine din ce în ce mai dependentă de bunurile și serviciile produse în alte țări, în timp ce exporturile stagnante nu reușesc să echilibreze balanța comercială.

Scăderea exporturilor și a investițiilor străine

Un alt factor care contribuie la deteriorarea economiei este scăderea exporturilor. În primele șapte luni ale anului 2024, exporturile au scăzut la 50,7 miliarde de euro, față de 51,2 miliarde de euro în aceeași perioadă a anului trecut. În același timp, excedentul de servicii, care de obicei compensa deficitul comercial, a scăzut și el cu 1,3 miliarde de euro.

Situația este agravată de scăderea investițiilor străine directe, care au ajuns la 3,1 miliarde de euro în 2024, față de 3,9 miliarde de euro în 2023. Aceasta reflectă lipsa de încredere a investitorilor în economia României, o tendință care va avea efecte pe termen lung asupra dezvoltării economice a țării.

Efectele negative ale creșterilor salariale și pensiilor

Creșterea salariului minim pe economie și majorarea pensiilor, deși benefice pentru populație pe termen scurt, pot avea consecințe grave pe termen lung. În contextul unui deficit bugetar tot mai mare, statul va fi forțat să ia măsuri de corecție care vor lovi economia, companiile private și populația. Aceste măsuri pot include:

• Creșterea taxelor și impozitelor pentru a acoperi deficitul bugetar.
• Deprecierea leului în raport cu euro, ceea ce va duce la scumpirea importurilor și a datoriilor externe.
• Scăderea economică și stagnarea investițiilor din cauza incertitudinilor fiscale.
• Înghețarea salariilor și reducerea personalului, ca soluții de echilibrare a cheltuielilor publice.

Guvernul actual, în loc să implementeze măsuri de ajustare fiscală treptată, continuă să pompeze bani în economie prin cheltuieli necontrolate, ceea ce va duce inevitabil la o criză economică majoră. După alegeri, vor fi necesare corecții drastice pentru a evita colapsul financiar.

România se află pe un drum periculos către o criză economică, alimentată de măsurile populiste de majorare a salariilor și pensiilor, fără a lua în considerare impactul pe termen lung asupra bugetului și economiei. Creșterea importurilor, scăderea exporturilor și datoria externă tot mai mare sunt indicatori clari că economia românească se confruntă cu provocări serioase. Dacă aceste tendințe continuă, țara va fi nevoită să adopte măsuri dure pentru a echilibra bugetul, ceea ce va afecta în mod negativ populația și companiile