Filmul favorit al lui Nicolae Ceaușescu a fost ”realizat la comandă”. Cum a luat naștere, de fapt, proiectul ”Buzduganul cu trei peceți”
„Buzduganul cu trei peceţi” este un film românesc din 1976, care a devenit emblematic nu doar prin conținutul său, ci și prin legătura sa strânsă cu regimul comunist condus de Nicolae Ceaușescu. Cerințele specifice ale autorităților comuniste au dus la realizarea unei pelicule care se abate de la tiparul obișnuit al filmelor istorice, punând accent pe „gândirea” eroului și pe valorile ideologice, în detrimentul acțiunii. În acest articol, vom explora contextul realizării filmului, detaliile despre producție și impactul său asupra societății românești din acea vreme.
Contextul istoric și cerințele regimului
Filmul a fost realizat la solicitarea autorităților comuniste, care căutau o peliculă cu o mai mare „conştiinţă de clasă” decât „Mihai Viteazul”, un alt film istoric regizat de Sergiu Nicolaescu în 1971.
Ceaușescu dorea să pună accent pe ideologia comunistă și să evite excesul de violență și acțiune, care caracteriza multe dintre filmele de acțiune din acea perioadă.
Așadar, în loc să se concentreze pe bătălii și fapte eroice, „Buzduganul cu trei peceţi” își propunea să ilustreze latura politică a lui Mihai Viteazul, accentuând gândirea strategică și viziunea sa asupra conducerii.
Victor Rebengiuc, actorul principal care l-a interpretat pe Mihai Viteazul, a descris în 2011 procesul de creație al filmului, afirmând că a fost realizat „la comandă”, dar că echipa de producție a dorit, de asemenea, să ofere o imagine mai completă a eroului național, care să reflecte nu doar aspectul său militar, ci și latura sa de om politic.
Aceasta viziune a fost în concordanță cu dorințele lui Ceaușescu, care își dorea o reprezentare pozitivă și admirativă a istoriei României.
Vezi și: Ce filme îi plăceau lui Nicolae Ceaușescu. Se uita la ele pe ascuns
Producția filmului ”Buzduganul cu trei peceți”
Filmul a fost produs de Ion Bucheru și Eugen Mandric, iar filmările au avut loc între 21 iunie și 30 decembrie 1976.
Locațiile de filmare au inclus unele dintre cele mai impresionante și reprezentative monumente istorice ale României, cum ar fi Castelul Huniazilor, Cetatea Făgărașului, Palatul Mogoșoaia, Catedrala Patriarhală și Mănăstirea Sucevița.
Această alegere de locații nu doar că a adus un plus de autenticitate peliculei, dar a și contribuit la promovarea turismului cultural în România.
Cheltuielile de producție s-au ridicat la suma de 14.674.000 lei, o sumă considerabilă pentru acea vreme, ceea ce subliniază importanța pe care regimul comunist o acorda acestui film.
De asemenea, scenariul a fost adaptat de către Paul Georgescu, iar regia a fost semnată de către Manole Marcus.
Viziunea celebrului dictator român
Se știe că lui Ceaușescu îi plăceau filmele istorice, iar „Buzduganul cu trei peceţi” s-a aliniat perfect cu viziunea sa despre promovarea valorilor naționale și a patriotismului.
Ion Bucheru, fost director al Casei de Filme nr. 1, a declarat că lui Ceaușescu îi plăceau toate filmele istorice și că filmul lui Sergiu Nicolaescu despre Mircea cel Bătrân era printre favoritele sale.
Înainte de a fi lansat în cinematografe, filmul era vizionat de Ceaușescu și de către tovarășii săi, pentru a se asigura că mesajul este conform cu idealurile partidului. Astfel, peliculele erau vizionate la Vila Lac, având o sală de proiecție dedicată.
Proiecționistul, denumit „Nea Florică”, primea ordine de la Cabinetul 1 pentru a asigura proiecția la ora stabilită. Tehnicianul observa fiecare reacție a cuplului prezidențial și transmitea impresiile acestora către România Film, creând o atmosferă de control și cenzură în jurul producției cinematografice.
Nicolae Ceausescu a fost un mare amator al filmelor istorice romanesti. Foto arhiva
Filmul a fost un real succes
Filmul „Buzduganul cu trei peceţi” se concentrează asupra aventurilor lui Mihai Viteazul, eroul național al României, și asupra încercărilor sale de a uni cele trei principate române: Țara Românească, Transilvania și Moldova.
Deși filmul are un cadru istoric, scenariul a fost adaptat pentru a reflecta valorile comuniste, punând accent pe unitatea națională și pe idealurile colectiviste.
La începutul filmului, Mihai Viteazul este prezentat ca un lider vizionar, care își dorește să aducă prosperitate și unitate poporului său.
De-a lungul peliculei, se explorează complexitatea caracterului său, făcându-l mai uman și mai accesibil publicului.
Acest aspect a fost important pentru Ceaușescu, care dorea ca spectatorii să se identifice cu eroul național, văzându-l nu doar ca pe un militar, ci și ca pe un om de stat responsabil de soarta națiunii.
Filmul este structurat în jurul unor scene de dialog care reflectă filozofia politică a lui Mihai Viteazul, punând accent pe ideea că unitatea și solidaritatea sunt esențiale pentru supraviețuirea națiunii. Acest colaj de discursuri, așa cum a subliniat Tudor Caranfil, devine esențial pentru înțelegerea intențiilor autorilor filmului.
Recepția și impactul filmului
La lansarea sa, „Buzduganul cu trei peceţi” a avut un impact semnificativ asupra societății românești. Filmul a fost vizionat de peste 4.089.870 de spectatori în cinematografele din România, ceea ce arată interesul publicului pentru filmele istorice, dar și pentru mesajul comunist subliminal care permează peliculă.
Deși mulți critici au remarcat că filmul nu are acțiunea intensă și bătăliile epice caracteristice altor filme istorice, acesta a reușit să capteze atenția prin dialogurile filozofice și prin construirea caracterului.
Pe de altă parte, filmul a fost criticat de unii pentru că a slăbit esența acțiunii, transformându-l într-o simplă propagandă comunistă. Chiar și așa, „Buzduganul cu trei peceţi” a rămas un film reprezentativ pentru anii ’70 și pentru viziunea lui Ceaușescu asupra cinematografiei românești.
„Buzduganul cu trei peceţi” este mai mult decât un simplu film istoric; este un document al epocii comuniste din România, care reflectă dorințele și viziunea liderului de atunci, Nicolae Ceaușescu.
Această peliculă a fost realizată cu scopul de a îmbina divertismentul cu educația ideologică, transformându-se într-un simbol al propagandei comuniste din acea perioadă.
De-a lungul anilor, filmul a continuat să fie analizat și dezbătut, stârnind controverse și discuții despre rolul artei în societate și despre influența politicii asupra creației artistice.
„Buzduganul cu trei peceţi” rămâne un exemplu relevant al modului în care cinematografia a fost folosită ca instrument de control și manipulare în regimul comunist, dar și un testament al complexității istoriei românești.
Vezi și: Filmul lăsat moștenire de Nicolae Ceaușescu pentru românii din 2080. Ce mesaj transmit imaginile