Explicația banală pentru inflația din România și explozia prețurilor. Cum a sărăcit populația ”de dragul” deficitului bugetar, explicația experților

România se confruntă cu o inflație accelerată, iar prețurile cresc într-un ritm amețitor, afectând în special categoriile cele mai vulnerabile. Economistul Radu Nechita explică într-o analiză pentru „Adevărul” cum statul și Banca Națională au folosit inflația în favoarea lor, pentru a acoperi deficitul bugetar, lăsând populația să suporte consecințele acestei strategii defectuoase. Inflația nu doar că a erodat puterea de cumpărare a românilor, dar a și sărăcit populația, în contextul în care guvernul nu a luat măsuri concrete pentru a stăvili creșterea prețurilor.

Radu Nechita, profesor de economie la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj, atrage atenția asupra faptului că România se află pe primul loc în Uniunea Europeană în privința ratei inflației, depășind dublul mediei europene. Această situație se datorează, în mare parte, incapacității statului și a Băncii Naționale de a gestiona politica monetară într-un mod responsabil și independent. Din păcate, inflația a devenit un instrument prin care guvernanții își maschează propriile incompetențe și încearcă să acopere găurile bugetare, în detrimentul puterii de cumpărare a cetățenilor.

Cine este de vină pentru criza inflaționistă?

Statul român și Banca Națională a României (BNR) sunt principalii responsabili pentru situația economică actuală. Potrivit economistului Radu Nechita, una dintre problemele fundamentale este lipsa independenței reale a BNR față de politicieni. Deși, teoretic, BNR ar trebui să fie o instituție independentă, guvernatorul acesteia este numit politic, ceea ce duce la o politică monetară influențată direct de interesele guvernului.

„Este iluzoriu să ne gândim că poate să existe o instituție depolitizată, în momentul în care decidentul suprem este numit politic”, afirmă Nechita. Această influență politică face ca Banca Națională să rateze constant țintele de inflație pe care și le stabilește, iar rezultatul este că inflația reală este de fiecare dată mult mai mare decât cea prognozată. În loc să fie o instituție care protejează stabilitatea prețurilor, BNR a devenit o „fabrica de inflație”, contribuind activ la scăderea nivelului de trai al populației.

Inflația avantajează în primul rând statul, care este cel mai mare datornic. Prin creșterea inflației, guvernul poate reduce valoarea reală a datoriilor pe care le are, masând astfel găurile din buget fără a recurge la măsuri de austeritate sau la creșterea taxelor. Cu toate acestea, consecințele pentru populație sunt devastatoare: prețurile cresc, salariile nu țin pasul cu scumpirile, iar economiile cetățenilor își pierd valoarea.

Cum ne sărăcește inflația și cine câștigă?

Inflația afectează în mod special pe cei cu venituri mici și pe cei care depind de economii pentru a supraviețui. Pe de altă parte, inflația avantajează politicienii și marile companii care au acces la credite și pot profita de dobânzile mici. În mod ironic, statul român, principalul „datornic șef” al țării, este unul dintre cei mai mari beneficiari ai inflației, deoarece își poate reduce povara datoriei prin erodarea valorii reale a acesteia. Astfel, cei care împrumută statul, cum ar fi fondurile de pensii și companiile de asigurări, sunt cei care pierd în final, deoarece inflația reduce valoarea obligațiunilor în care investesc.

În contextul actual, Banca Națională continuă să rateze țintele de inflație, ceea ce face ca stabilitatea prețurilor să fie doar o iluzie. „În România avem o bancă centrală care, de când anunță obiectivele inflației, ratează aproape fără excepție ținta de inflație și, de cele mai multe ori, aceasta este mai mare decât ținta anunțată”, susține Nechita. Inflația nu doar că scade nivelul de trai al românilor, dar ascunde și problemele reale ale economiei, menținându-i pe cei mai vulnerabili în sărăcie.

În concluzie, inflația din România este rezultatul unei combinații de politici monetare defectuoase, influențate de interese politice, și de lipsa unor măsuri concrete de reducere a deficitului bugetar. Statul român preferă să folosească inflația pentru a-și masca problemele economice, în loc să adopte reforme reale care să îmbunătățească nivelul de trai al cetățenilor. Este clar că această strategie are un impact negativ direct asupra populației, în special asupra celor mai vulnerabili, care se confruntă cu prețuri în creștere și un nivel de trai în scădere. Pentru a stopa această spirală a sărăciei, România are nevoie de o politică monetară responsabilă și de o bancă centrală cu adevărat independentă, care să vegheze la stabilitatea prețurilor și la protejarea economiei naționale, conform Adevărul.