Destinația „de fițe” a românilor ar putea dispărea sub apă. Dezastrul care paște insulele Maldive

Președintele Insulelor Maldive, Mohammed Muizzu, solicită acces la finanțare internațională de care țara sa este în prezent exclusă, deoarece este clasificată ca economie emergentă.

Acesta susține că metodele statistice utilizate la nivel internațional fac ca Insulele Maldive să pară mai bogate decât sunt în realitate, ceea ce împiedică accesul la sprijin financiar destinat țărilor mai puțin dezvoltate.

Nu contribuie la încălzirea globală, dar suportă efectele

Muizzu argumentează că, deși Maldivele contribuie cu doar 0,003% la emisiile globale de carbon, ele sunt printre primele țări afectate de criza climatică.

În fața creșterii nivelului mării și a intensificării furtunilor și ciclonilor, Maldivele se confruntă cu riscuri existențiale.

Președintele a subliniat că națiunile mai bogate au o responsabilitate morală față de comunitățile vulnerabile precum cea maldiviană și a făcut apel la aceste țări să ofere sprijin adecvat.

Solicitarea președintelui Muizzu vine înaintea Conferinței internaționale a statelor insulare mici în curs de dezvoltare (SIDS), un eveniment organizat de Organizația Națiunilor Unite o dată la zece ani, care va avea loc la St. John’s, capitala Antigua și Barbuda.

Situația gravă din Maldive

Aceste state insulare, deși sunt destinații turistice de lux, sunt grav amenințate de schimbările climatice.

Fondul Monetar Internațional indică faptul că Maldivele au un PIB pe cap de locuitor mai mare decât multe țări, inclusiv Chile, Mexic, Malaezia sau China.

Totuși, președintele Muizzu explică că statisticile economice nu reflectă adevărata vulnerabilitate a țării sale. Din cauza succesului industriei turistice, Insulele Maldive au parte de o situația economică bumă și, astfel, nu beneficiază de finanțarea acordată țărilor cu venituri mai mici.

Maldive au nevoie de aproximativ 500 de milioane de dolari pentru a atenua efectele schimbărilor climatice, dar economia locală, dependentă de turism, nu poate strânge aceste fonduri pe cont propriu.

În 1987, fostul președinte Maumoon Abdul Gayoom a avertizat ONU că țara sa riscă să dispară dacă nivelul mării va crește cu un metru.

În consecință, a fost construită o insulă artificială la doi metri deasupra nivelului mării, de două ori mai mare decât capitala Malé, pentru a proteja populația.

Președintele Muizzu, ales în septembrie, dorește să construiască o insulă artificială și mai mare, care să servească drept dig și să ofere locuințe pentru 30.000 de persoane.

Cu toate acestea, proiectul său nu este eligibil pentru finanțarea destinată combaterii schimbărilor climatice, fiind considerat un proiect de infrastructură.

Muizzu este cunoscut pentru orientarea sa pro-Beijing, iar oficialii guvernamentali din Maldive au declarat că o mare parte din lucrările de construcție ar trebui să fie realizate de companii chinezești.

Acest aspect adaugă o dimensiune geopolitică la provocările economice și climatice cu care se confruntă Insulele Maldive.