De ce plătim mai mult pe alimente în România, după ”plafonarea” prețurilor. Planul care ar trebui să scoată românii din foame
În contextul creșterii prețurilor la alimente în România, măsurile guvernamentale de plafonare a adaosului comercial la produsele alimentare de bază au stârnit ample dezbateri.
În ciuda intențiilor declarate de a proteja consumatorii și a menține prețurile sub control, efectele acestor politici par să fie contrare așteptărilor. Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a anunțat recent la Digi24 intenția Guvernului de a extinde această strategie, implementând un „mecanism” menit să stabilizeze prețurile la toate produsele agro-alimentare, nu doar la cele 14 alimente de bază deja vizate.
„Ordonanța privind plafonarea adaosului comercial a fost importantă și este importantă în continuare. Spun acest lucru pentru că 50% din români consumă aceste alimente de bază. Am văzut foarte clar că aceste alimente de bază au avut scăderi de la 8% până la 28%. Vorbim de alimente de bază pentru famiiile cu venituri mici și medii.
Din punct de vedere al creșterii celorlalte prețuri, pe care domnul președinte al Consiliului Concurenței spune că să-și păstreze profiturile retailerii scumpesc alte prețuri, asta este fișa de preț a dânsului, să raporteze retailerii unde au creșteri foarte mari de prețuri. Și bineînțeles că retailerii lunar raportează către Consiliul Concurenței aceste creșteri.
Poate să fie o practică comercială neloială, care anumiți retaileri să se înțeleagă între ei pe anumite produse și să crească prețul. Aici trebuie să intervină bursc Consiliul Concurenței și să stabilizeze aceste prețuri”, declarat ministrul.
Plafonarea prețurilor la alimente, un semi-eșec care se simte la buzunare
Guvernul a introdus inițial plafonarea adaosului comercial pentru alimente esențiale precum făina, laptele și ouăle începând cu 1 august 2023, o măsură care a fost recent prelungită. Această decizie a fost criticată atât de retailerii afectați, care au avertizat despre posibile pierderi și reducerea cheltuielilor cu angajații, cât și de economiști. Criticile subliniază că plafonarea are un impact minim în combaterea inflației și ar putea duce la efecte negative pe termen lung, inclusiv reducerea competiției și distorsionarea pieței.
Un efect neintenționat al acestei politici a fost confirmat de președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, care a descris fenomenul „waterbed” – presiunea aplicată într-o parte a pieței generează creșteri de prețuri în alte segmente, ca urmare a încercărilor retailerilor de a compensa pierderile. Această realitate a fost observată în cazul produselor care nu fac parte din lista de alimente de bază plafonate, unde retailerii au crescut prețurile pentru a-și menține marjele de profit.
„Mai mult, în ultima ordonanță pe care am prelungit-o pentru 60 de zile, am introdus un mecanism pe care îl voi crea împreună cu retailerii, cu ministerul Economiei care se ocupă cu partea de comerț, și vom crea un mecanism. Mi-aș dori să îl creez și îl am creionat deja. O să am o discuție săptămâna viitoare atât cu retailerii, cât și cu procesatorii. Pentru toate produsele agro-alimentare. Și aici trebuie să intervină foarte clar Consiliul Concurenței. Vom crea acest mecanism pentru a stabiliza toate prețurile din România. Vorbim la produsele agro-alimentare. Vreau în continuare ca aceste alimente de bază, cele 14 alimente de bază care sunt consumate de 50% din populația României, să rămână la același nivel”, a declarat ministrul Agriculturii
În ciuda acestor provocări, Ministrul Agriculturii insistă că ordonanța privind plafonarea adaosului comercial a avut un impact pozitiv, menționând scăderi de preț între 8% și 28% pentru alimentele de bază. El argumentează că această măsură a beneficiat în special familiile cu venituri mici și medii și a temperat creșterea generală a prețurilor.
Se schimbă schimbarea cu plafonarea prețurilor
Pentru a contracara criticile și a îmbunătăți efectele măsurilor de plafonare, guvernul plănuiește să introducă un mecanism mai amplu, în colaborare cu retailerii și procesatorii, pentru stabilizarea prețurilor la toate produsele agro-alimentare. Această inițiativă își propune să adreseze nevoile a 50% din populația României care consumă aceste alimente de bază, menținându-le la un nivel accesibil.
„În ordonanța privind plafonarea adaosului comercial, fermierii nu există. Majoritatea analiștilor economici au comentat această ordonanță. Când expiră această ordonanță, analiștii economici din România spun: vor exploda prețurile, trebuie plafonare în continuare. Este adevărat. Dar de ce au comentat-o prima oară. Au văzut că această ordonanță și-a produs efectul. Ne uităm pe prețul indicelui de consum, unde INS arată foarte clar că sunt scăderi la aceste alimente. Am temperat prețurile, pentru că ne-am dorit prin această ordonanță nici să mai crească prețurile. totodată au scăzut cu procente între 8 și 25%, ceea ce nu s-a întâmplat niciodată în ultimii 30 de ani. Cred că ar trebui continuat cu această măsură pentru că este importantă pentru români cu venituri mici și medii”, a concluzionat ministrul.
Totuși, există voci care susțin că soluția pentru prețuri mai mici și o piață echitabilă nu rezidă în intervenția statului, ci în promovarea competiției libere și neîngrădite. Analizând efectele și reacțiile la măsurile de plafonare actuale, rămâne de văzut dacă strategia guvernamentală va reuși să atenueze problema prețurilor în creștere sau dacă va conduce la noi complicații pe piața alimentară din România.