Cum obții fotografii excelente cu efort minim, dar dai „o căruță de bani”. Sony A7IV, camera foto care îți arată ce înseamnă calitatea

Așa cum menționam acum aproximativ două săptămâni, am avut ocazia unică de a participa la Sony World Photography Awards, la Londra, în urma invitației pe care gigantul a făcut-o publicației noastre.

Pe lângă experiența absolut fabuloasă de a participa la „Oscarurile” fotografiei, Sony World Photography Awards, am primit în teste o cameră Sony Alpha 7IV, cu un obiectiv la alegere.

Întrucât știam deja că vom merge într-un tur foto prin centrul istoric al Londrei, orașul în care s-a întâmplat toată nebunia, am ales un foarte versatil 24-105 cu diafragmă 4, cunoscând deja obiectivul de la altă companie a cărei cameră foto o am acasă.

Experiența unui mirrorless pentru cei mai sceptici dintre fotografi

Din capul locului, am fost sceptică la ideea de cameră foto mirrorless, mai ales că încă mă deranjează teribil faptul că nu există încă obiective suficiente pentru a acoperi toate situațiile în care ai vrea să faci „poze”. Viitorul va rezolva, cel mai probabil, această problemă, însă momentan ne situăm, vorba cântecului, în categoria „aia e, aia e, aia e”.

Poate și mai enervant de atât este faptul că vizorul este sută la sută electronic și, dat fiind acest aspect, are un delay oarecum nefericit între ceea ce se întâmplă și ceea ce vezi tu când îți îndeși ochiul în el.

Ai putea să zici că nu e mare chestie, dar dacă faci fotografie de concert sau sportivă, vei observa că fiecare milisecundă contează. Apasă prea târziu pe „trăgaci” și ai pierdut momentul ăla unic. Totuși, sperăm că și acest va avea parte de îmbunătățiri în anii ce vor urma.

Deși recunosc că încă nu sunt pregătită emoțional să fac tranziția „pe banii mei” de la DSLR la mirrorless, vehemența cu care critic categoria menționată anterior nu mai este la cote astronomice, nu așa cum era înainte să testez Sony A7IV.

Pe de altă parte, trebuie să ne amintim cât scandal s-a scurs pe Dunăre în momentul în care DSLR-urile au înlocuit SLR-urile (camerele foto care utilizează film, pentru cei care abia acum fac cunoștință cu termenii). Între timp, lumea s-a calmat, scepticii s-au înmuiat și au început și ei să se alinieze cu normele.

Cam așa și cu mirrorless-uri: ne place sau nu, lumea se schimbă și va continua să facă asta. Dacă îți dorești să faci fotografie pentru că ești pasionat, poți folosi orice dorești, dar dacă faci fotografie pentru bani, vei observa că tehnologia te va scuti de mult timp pierdut, timp care, altminteri, te costă bani. E un ca un fel de cerc vicios, dacă vrei.

Cum se comportă Sony A7IV, de fapt: focus excelent

Fiindcă timpul a fost destul de scurt la Londra, am profitat de ocazie și m-am mai jucat un pic cu Sony A7IV și în România, după ce am ajuns acasă. Așadar, am luat-o cu mine pe faleza Dunării din Galați, ferm convinsă că acolo găsesc oameni, flori, albinuțe, dar și peisaje.

Din start, tracking-ul de focus este absolut senzațional, mult mai precis decât orice ai încerca pe modul continuu pe o altă cameră, fie ea DSLR sau mirrorless.

Am jonglat, am mișcat camera, dar de îndată ce stabilisem focusul pe un punct, acolo rămânea indiferent cât mișcam eu aparatul stânga-dreapta. Ceea ce m-a făcut, evident, să zic un „ooofff” prelung la gândul că fotografia de concert, pe care iubesc să o fac, dar unde toată lumea țopăie în toate direcțiile, ar putea fi executată cu grație cu modelul IV de la Sony.

Pielea de cadavru, o „realitate” care poate fi corectată în Lightroom

N-am fost niciodată fanul fotografiei realiste, așa că am utilizat mai mereu programe de editare astfel încât să dau imaginilor create de mine un vibe aparte care să fie parte din mine. Așadar, așa-zisa piele de cadavru pe care o are Sony A7IV nu mă deranjează în mod deosebit, de vreme ce poți oricând corecta balansul de alb în Lightroom, dar asta nu înseamnă că ea nu există.

Totuși, dacă îți place să faci corecturi minime pe imaginile tale, s-ar putea să fii un pic dezamăgit de tonul pielii umane care iese din aparat. Spre exemplu, motivul pentru care mulți fotografi continuă să-și folosească DSLR-ul este fix acesta, Sony A7IV nefiind singurul mirrorless care dă rateuri la această categorie.

Așa cum am spus anterior, în mod sigur se va corecta și această neplăcere pe viitor, tehnologia fiind aproximativ la început, deci cu șanse reale să fie îmbunătățită de inteligența artificială care pe modelele noi este nelipsită, inclusiv pe camera despre care povestesc în acest material.

O altă problemă este cea a fișierelor RAW de la Sony

Iată ce spuneam într-un articol precedent despre această problemă: „Să prespunem că ți-ai cumpărat o cameră foto nouă și îți place formatul RAW, dar de îndată ce ai dat import în Adobe Lightroom, primești un mesaj supărător potrivit căruia acest lucru este imposibil de făcut.

De regulă, poți vedea fișiere RAW în Lightroom, însă se întâmpla cazuri în care camera ta foto este un pic mai nouă ca versiunea Adobe pe care o ai instalată, așadar de aici incompatibilitatea.

În cazul în care nu ai răbdare să aștepți pentru noile actualizări, există o soluție cât se poate de simplă pe care ți-o pune la dispoziție chiar Adobe.

Spre exemplu, Lighroom acceptă fișiere DNG, așadar, viața ta ar fi mult mai ușoară dacă ai avea, spre exemplu, DNG în loc de ARW (formatul RAW de la Sony), nu?

Cum le transformi din RAW în DNG? Nimic mai simplu! Mergi pe site-ul Adobe, caută ultima versiune de DNG Converter, descarcă-l absolut gratuit, iar de acolo totul devine destul de simplu.

După ce l-ai instalat, încarcă fotografiile RAW în el, stabilește câteva coordonate care să-ți fie pe plac și așteaptă ca programul să-și facă treaba. După ce a terminat de convertit, importă noile fotografii, în format DNG, în Lightroom.

Nu te teme, DNG este un format destul de bun, așadar nu se vor pierde prea multe informații. Și cam asta este tot”. Articolul întreg poate fi citit în spatele acestui link.

Fisheye de 16 mm cu 2.8 de la Sony?

Tot la Londra am avut oportunitatea de a testa proaspăt lansatul 16 mm cu diafragmă 2.8. Cum aveam deja acasă acel obiectiv, dar făcut de alții (premiat la vremea lui), probabil eram cel mai în măsură om să-și dea cu părerea.

Părerea? Din păcate, nu numai că atașat pe un full frame părea să aibă mai degrabă 24 mm, nu 16 mm, dar calitatea foto mă ducea lejer cu gândul la un obiectiv de kit. Ca de obicei, poate pe viitor.

În cazul în care te gândești să-ți cumperi aceste unelte, află că Sony A7IV își merită banii (dacă îi ai), însă nu neapărat și obiectivele, subliniindu-l, în mod deosebit, pe cel menționat anterior.

Așadar, Sony A7IV costă, la momentul scrierii acestui articol, plus-minus 13.300 lei, de vreme ce 24-105/4 fluctuează în jurul sumei de 6.000 lei. Să zicem că, în mare, ai nevoie de vreo 20.000 lei ca să faci fotografiile de mai sus, asta în cazul în care excluzi banii pe care i-ai da pe licența de Adobe Lightroom.