Cum a ajuns fast-food-ul în București: Frații care au schimbat tot ceea ce știau românii despre mâncare [VIDEO]
Frații Herdan au fost pionieri în dezvoltarea unui adevărat imperiu al panificației, în perioada interbelică, contribuind semnificativ la producția alimentară a Bucureștiului, cu aproape 10% din totalul acesteia, în anul 1938.
Însă, realizarea lor cea mai importantă a fost reprezentată de aducerea în premieră în România a conceptului american de fast-food, denumit la acea vreme „automat”.
Începuturile fast-food-ului în România
Aceste automate Herdan, situate în centrul Bucureștiului, au avut un impact semnificativ, devenind un magnet pentru diverse categorii de clienți, de la cei dornici de o masă rapidă în pauza de prânz la boemii vremurilor care se adunau pentru a socializa.
Ideea de fast-food, preluată de la americani, era implementată în mod inovator în cadrul automatelor Herdan. De la macaroane la mititei, de la felii de tort la amandine, toate erau expuse în vitrine și servite de doamne în uniformă.
Locul a devenit celebru nu doar pentru meniul diversificat, ci și pentru prețurile modice. Reclamele promovau conceptul ca fiind „bun, curat, ieftin”, iar aceste atribute au contribuit la succesul rapid al afacerii.
„Te fac un Herdan?”
Frații Herdan au schimbat modul de consum în restaurantele interbelice din București
Primele două automate Herdan au fost inaugurare în centrul orașului, unul în Blocul ARO (unde a funcționat Cinematograful Patria) și celălalt în Bulevardul Academiei, în fața librăriei Cartea Românească.
Oamenii veneau la automate pentru a savura diverse feluri de mâncare, iar clienții erau serviți în picioare, la mese dimensionate pentru această modalitate de consum. Prețul fix pentru orice porție din meniu era de șapte lei.
Vezi și: Înfometat să fii, ghinion să ai. Ce a găsit un bărbat într-un meniu fast food
Deși numele de automat era impropriu, acesta provine de la faptul că într-un anumit moment exista un aparat într-un loc care solicita o fișă, iar apăsarea unui buton declanșa servirea mecanică a gustărilor și băuturilor expuse.
Acest concept de fast-food Herdan a devenit o parte importantă a vieții bucureștenilor, atrăgând atât lucrători dornici de o masă rapidă, cât și intelectuali și boemi care se adunau pentru a socializa și a petrece timp într-un loc accesibil.
Automatele Herdan au fost renumite pentru curățenia impresionantă și pentru serviciul eficient. În spatele acestor locuri se aflau frații Herdan, care gestionau o importantă fabrică de panificație în București, furnizând 10% din producția alimentară a orașului, după cum am menționat adineauri.
Aceste automate au rămas în memoria colectivă, iar numele Herdan a intrat în argoul tinerilor și studenților, care obișnuiau să se întrebe reciproc: „Te fac un Herdan?”, pentru a sugera nu doar o masă, ci și o plimbare sau o activitate socială în oraș.