Cum a ajuns București orașul celor mai săraci români, cei mai mulți într-un singur loc. Peste 180.000 în zone marginalizate
București este de departe cel mai mare oraș din România, după numărul locuitorilor. Foarte mulți aleg în fiecare zi să-și încerce norocul la Capitală, dar, sub nicio formă, acesta nu este un pariu câștigat de toți.
Brâncoveanu – Berceni și Progresu sunt cele mai noi teritorii din Sectorul 4 al Capitalei declarate ca fiind zone urbane marginalizate. În consecință, mai mult de jumătate din populația acestui sector este defavorizată. Referința cu pricina se referă la faptul că peste 50.000 de români au fost adăugați la o listă îngrijorătoare a celor care trăiesc ”în locuințe supraaglomerate, cu nivel scăzut de educație.”
Cum am ajuns la peste 180.000 de români foarte săraci doar în București
În 2017, în București, erau înregistrați aproximativ 1.129 de persoane marginalizate după definiția de mai sus. În martie 2022, numărul lor a crescut de peste 100 de ori, la 128.184 de români. În decembrie 2023, numărul total a fost suplimentat cu alți 52.346, conform datelor G4Media.
Ca referință, în 2022, lista zonelor marginalizate a fost suplimentată cu patru, Reșita-Giurgiului – 69.558 persoane, Turnu Măgurele – 18.742 persoane, Olteniței – 38.986 persoane și Boccaccio – 898 persoane. În consecință, din cei 287.828 de locuitori, câți are înregistrați în total Sectorul 4, conform recensământului din 2021, 62% dintre ei trăiesc în Sectorul 4 „în condiții improprii unui trat decent”. Potrivit referatului de aprobare semnat de primarul Daniel Băluță, aflat la al doilea mandat în Sectorul 4, „populația marginalizată din zonele identificare (Brâncoveanu-Berceni și Progresu) se confruntă cu facilități precare, infrastructură de bază slab dezvoltată și învechită”.
Citește și: Experimentul social care măsoară sărăcia și cauzele pentru care unii oameni nu se descurcă. Ce s-a aflat
Românii cu risc de sărăcie și excluziune socială, în creștere accelerată
„Condițiile de locuire sunt în majoritatea cazurilor improprii unui trai decent.”, a afirmat primarul Sectorului 4 în expunerea de motive pentru suplimentarea zonelor urbane marginalizate. După cum insistă edilul, scopul este de diminuare numărului persoanelor aflate în risc de sărăcie și excluziune socială. În privința modului în care s-ar putea materializa acest scop, primarul speră la o finnațare din bani europeni prin PNRR pentru zonele urbane marginalizate.
„Pentru maximizarea șanselor este necesară aprobarea de îndată a Consiliului Local a unei hotărâri privind asumarea și însușirea Strategiei de dezvoltare locală a comunității marginalizate din Sectorul 4, Brâncoveanu-Berceni și declararea zonelor urbane marginalizate”, se spune în referatul semnat de primar.
Citește și: Angajații români vor mai mult de la viață. Tendințele anului 2024, în schimbare față de anii precedenți
Ce sunt zonele urbane marginalizate, de ce apar
Zonele urbane marginalizate sunt sectoare din orașe sau aglomerări urbane care sunt caracterizate printr-un nivel scăzut de dezvoltare economică și socială. Aceste zone sunt adesea asociate cu sărăcia, lipsa serviciilor esențiale, cum ar fi accesul la apă curată și canalizare, precum și cu o calitate scăzută a locuințelor. Locuitorii acestor zone pot suferi de pe urma lipsei de oportunități de angajare, educație deficitară și acces limitat la îngrijire medicală.
Zonele urbane marginalizate pot apărea din diverse motive, inclusiv din cauza migrației interne către orașe, a lipsei de investiții în anumite cartiere, a discriminării sau a istoriei de dezvoltare urbană. Ele pot fi, de asemenea, rezultatul unor politici guvernamentale sau economice care nu reușesc să abordeze nevoile tuturor cetățenilor.
Adesea, aceste zone sunt populate de grupuri vulnerabile sau marginalizate, inclusiv de imigranți, minorități etnice și persoane cu venituri mici. Problemele cu care se confruntă aceste comunități includ, de asemenea, probleme legate de siguranța și sănătatea publică, cum ar fi rata crescută a criminalității și a bolilor.
Pentru a îmbunătăți condițiile de viață în aceste zone, este necesară o abordare integrată care include investiții în infrastructură, educație, servicii de sănătate și programe de dezvoltare economică. De asemenea, este important să se asigure că vocea locuitorilor acestor zone este auzită în procesul de luare a deciziilor la nivel local și național.