Blestemul familiei Eminovici. 9 copii cu 9 destine curmate din tinerețe. Unul și-a pus capăt zilelor, ceilalți au fost doborâți de boală

de: Bișinicu Andreea
03 09. 2024

Familia Eminovici, din care făcea parte marele poet Mihai Eminescu, a avut un destin marcat de tragedii și suferință. Părinții poetului, Gheorghe și Raluca Eminovici, au avut nouă copii, dar destinul lor a fost unul plin de nenorociri. Pierderea succesivă a copiilor lor a lăsat o amprentă profundă asupra familiei și a avut un impact dureros asupra lui Mihai Eminescu, care a trăit personal o mare parte din aceste tragedii. În acest articol, vom explora viața celor nouă frați Eminovici și cum au murit, evidențiind contextul istoric și familial care a înconjurat aceste tragedii.

Contextul familial și istoric al familiei Eminovici

Gheorghe Eminovici, tatăl poetului, a fost un mic boier și funcționar în Bucovina, iar Raluca Eminovici (născută Jurașcu), mama poetului, provenea dintr-o familie de boieri moldoveni.

Familia lor a trăit într-o perioadă de schimbări politice și sociale în Principatele Române, când Moldova și Valahia se aflau sub influența Imperiului Otoman și, ulterior, în contextul uniunii lor.

Gheorghe și Raluca au avut nouă copii: Șerban, Nicolae, Iorgu, Ruxandra, Ilie, Maria (Mărioara), Aglae, Harieta și Mihai. Deși părinții au căutat să ofere copiilor lor o viață decentă, având acces la educație și resurse, sănătatea fragilă a acestora și circumstanțele vremii au făcut ca majoritatea să nu ajungă la maturitate.

Șerban, primul fiu pierdut

Șerban Eminovici a fost primul născut al familiei și cel care a urmat drumul militar, fiind trimis să studieze la școala militară din Iași.

Ambițiile părinților pentru Șerban erau mari, dorindu-și ca el să aibă o carieră de succes în armată. Cu toate acestea, el nu a reușit să își îndeplinească destinul.

Se spune că Șerban s-a confruntat cu dificultăți psihice și, la o vârstă tânără, a sfârșit tragic prin sinucidere, aruncându-se în râul Prut. Moartea sa a adus o durere profundă în familia Eminovici, marcând primul dintre multele evenimente tragice care aveau să urmeze.

Vezi și: Cealaltă femeie din viața lui Mihai Eminescu. Marele poet național ar fi iubit-o mai mult decât pe Veronica Micle

Nicolae, al doilea fiu, și-a tras un glonț în cap

Nicolae Eminovici a fost al doilea fiu al familiei și, asemenea fratelui său mai mare, a fost trimis să studieze în străinătate. Ambițiile părinților pentru Nicolae au fost, de asemenea, mari, dar sănătatea lui a început să se deterioreze rapid.

Tuberculoza, o boală comună și fatală în acea perioadă, l-a răpus pe Nicolae la o vârstă fragedă, când abia ajunsese la începutul vieții de adult. Unii spun că Nicu și-ar fi pus capăt zilelor, la scurt timp după pierderea tatălui său, împușcându-se în cap.

Scoala Primara din Cernauti unde au studiat fratii Eminovici. Foto arhiva

Iorgu, destinul scurt al fratelui Mihai Eminescu

Iorgu, cel de-al treilea fiu, a fost descris ca fiind un copil talentat și plin de viață. La fel ca frații săi, a fost trimis la studii, dar și el a avut parte de un destin tragic.

La o vârstă fragedă, Iorgu a murit din cauza unei boli necruțătoare, care nu a fost documentată clar în sursele istorice, dar se crede că ar fi fost vorba tot de tuberculoză sau de o altă boală infecțioasă, frecvent întâlnită în acea perioadă.

Moartea lui Iorgu a venit ca o nouă lovitură pentru familia Eminovici, slăbind moralul părinților și lăsând o cicatrice adâncă în inima fratelui său, Mihai.

Ruxandra, singura fiică pierdută la o vârstă fragedă

Ruxandra Eminovici a fost prima fiică a familiei. Se știe foarte puțin despre viața ei, deoarece a murit la o vârstă foarte tânără, înainte de a avea șansa de a-și face o viață proprie.

Pierderea Ruxandrei, alături de pierderile fraților săi, a contribuit la atmosfera de doliu permanentă care părea să cuprindă casa Eminovicilor.

Moartea ei timpurie, în circumstanțe nespecificate în detaliu de sursele istorice, a fost o nouă lovitură pentru familia deja devastată.

Vezi și: ”Plătesc amorul meu cu viața!” Cleopatra Lecca, femeia de ”Pe lângă plopii fără soț” ai lui Mihai Eminescu

Ilie, fratele care a murit într-un duel

Ilie Eminovici, unul dintre frații lui Mihai, a avut parte de un destin similar cu cel al lui Șerban. Trimis să studieze în străinătate, Ilie nu a reușit să își îndeplinească potențialul din cauza problemelor de sănătate.

Deși a încercat să urmeze o carieră militară, ca și fratele său mai mare, Șerban, starea sa de sănătate s-a deteriorat rapid.

Ilie a murit într-un mod tragic, se spune că ar fi fost implicat într-un duel, deși există și surse care sugerează că moartea sa ar fi avut legătură cu o boală infecțioasă. Oricum ar fi fost, Ilie a murit tânăr, lăsând încă un gol în familia Eminovici.

Mărioara, sora cea iubită de Mihai

Maria, cunoscută și sub numele de Mărioara, a fost una dintre surorile lui Mihai Eminescu de care poetul s-a simțit cel mai apropiat.

Spre deosebire de ceilalți frați, Maria a rămas alături de familie pentru o perioadă mai lungă, dar destinul ei a fost la fel de tragic.

Ea s-a îndrăgostit de un tânăr ofițer austriac și a rămas însărcinată. În contextul vremii și al convențiilor sociale, Maria s-a confruntat cu dezonoarea și, într-o stare de disperare, a sfârșit prin a se sinucide, otrăvindu-se.

Această tragedie a lăsat o amprentă profundă asupra familiei, iar Mihai, care avea o legătură specială cu Mărioara, a fost profund afectat de moartea ei.

Aglaia, marea pianistă cu suflet trist

Aglaia Eminovici a fost una dintre surorile care au reușit să trăiască mai mult decât ceilalți frați, dar viața ei nu a fost lipsită de suferință.

În ciuda unei încercări de a-și face un loc în societate și de a-și găsi fericirea, marea pianistă s-a confruntat cu dificultăți materiale și cu o viață tumultoasă. A avut parte de un mariaj nefericit, iar problemele financiare și emoționale au afectat-o profund.

Artista a murit și ea la o vârstă relativ tânără, din cauza unei boli care nu a fost clar specificată, lăsând în urmă o familie și mai mică și încă o pierdere pentru Mihai Eminescu.

Vezi și: Blestemul unei pianiste geniale. Aglaia, sora lui Eminescu, s-a căsătorit din interes, a rămas pe drumuri și a căzut pradă bolii

Gheorghe Eminovici, tatal lui Mihai Eminescu. Foto arhiva

Harieta, sora care a trăit în umbra suferinței

Harieta, cunoscută și sub numele de Hăruca, a fost una dintre surorile care a trăit mai mult decât ceilalți frați, dar a avut o viață marcată de boală și suferință.

Ea a fost cea care a încercat să aibă grijă de Mihai în ultimii săi ani, când sănătatea acestuia se deteriorase grav. Harieta suferea de o boală cronică, care o făcea să fie adesea imobilizată și dependentă de ajutorul altora.

În ciuda propriei sale suferințe, a rămas aproape de Mihai și a încercat să-l ajute cât a putut. Moartea Harietei a venit într-un moment de disperare și suferință, contribuind la un final tragic al poveștii familiei Eminovici.

Mihai Eminescu, ultimul stâlp al familiei

Mihai Eminescu, cel mai cunoscut membru al familiei, a fost martorul multor tragedii care au lovit familia sa.

Viața poetului a fost profund marcată de pierderea fraților și a surorilor sale. Suferințele și durerile emoționale au avut un impact semnificativ asupra sănătății lui mentale și fizice, contribuind la tulburările de care a suferit în ultimii săi ani.

Luceafărul poeziei românești a murit la vârsta de 39 de ani, după ce s-a luptat, toată viața, cu probleme grave de sănătate.

Deși există multe speculații cu privire la circumstanțele exacte ale decesului său, se crede că marele poet ar fi pierdut lupta cu viața, în urma unei infecții cu sifilis.