Amatorii de Bitcoin și Ethereum, în vizorul autoritățile române. Guvernul vrea să reglementeze piața de criptomonede din România, dispare anonimatul

Guvernul României pregătește o intervenție majoră în piața criptomonedelor, având în vedere o ordonanță de urgență care vizează reglementarea tranzacțiilor cu criptoactive. Această inițiativă urmărește eliminarea anonimatului care a caracterizat până acum multe dintre tranzacțiile cu criptomonede, impunând reguli mai stricte pentru cunoașterea clientelei și pentru combaterea spălării banilor și finanțării terorismului. Această măsură vine pe fondul unor preocupări tot mai mari la nivel internațional privind utilizarea criptomonedelor în activități ilicite.

Reglementări mai stricte pentru o piață emergentă

Noua ordonanță, aflată în stadiu de proiect, prevede că emitenții de criptomonede și platformele de tranzacționare care operează în România vor trebui să se autorizeze și să intre sub supravegherea Autorității de Supraveghere Financiară (ASF) sau a Băncii Naționale a României (BNR). Aceasta reprezintă un pas important spre oficializarea și integrarea pieței criptomonedelor în cadrul reglementat al sistemului financiar românesc.

Una dintre cele mai notabile schimbări aduse de această ordonanță este eliminarea anonimatului tranzacțiilor. Astfel, orice tranzacție realizată printr-o platformă reglementată va trebui să includă informații detaliate despre plătitor și beneficiar. Această măsură este văzută ca esențială pentru a preveni utilizarea criptomonedelor în scopuri ilegale, cum ar fi spălarea banilor sau finanțarea terorismului.

Ce prevede ordonanța?

Potrivit proiectului de ordonanță, termenii „monedă virtuală” vor fi înlocuiți cu „criptoactiv”, iar „furnizorii de portofel digital” vor deveni „furnizori de servicii de criptoactive”. Aceasta aliniere terminologică la legislația europeană este doar un prim pas în cadrul unui set mai amplu de reglementări care vor afecta atât emitenții de criptomonede, cât și platformele de tranzacționare.

Furnizorii de servicii de criptoactive vor fi considerați instituții financiare și vor fi obligați să aplice măsuri standard de cunoaștere a clientelei (KYC – Know Your Customer) pentru orice transferuri de criptoactive de peste 1.000 de euro. De asemenea, pentru plățile sub acest prag, furnizorii vor trebui să colecteze și să furnizeze informații de bază despre identitatea părților implicate în tranzacții, cum ar fi numele plătitorului și al beneficiarului, numerele de cont sau codul unic de identificare a tranzacției.

Un aspect important este legat de tranzacțiile transfrontaliere. În cazul relațiilor transfrontaliere cu furnizori de servicii de criptoactive din afara Uniunii Europene, furnizorii din România vor fi obligați să aplice măsuri suplimentare de cunoaștere a clientelei. Aceasta include verificarea autorizațiilor entităților partenere, evaluarea reputației acestora și a calității supravegherii la care sunt supuse în țările lor de origine.

Impactul reglementărilor asupra investitorilor și pieței

Pentru investitorii în criptomonede, noile reglementări aduc un amestec de siguranță sporită și limitări în ceea ce privește confidențialitatea. Pe de o parte, emitenții de criptoactive vor fi obligați să respecte cerințe stricte de rezerve de capital și transparență, ceea ce ar trebui să protejeze investitorii de riscurile asociate cu volatilitatea extremă a pieței de criptomonede.

Pe de altă parte, dispariția anonimatului ar putea descuraja o parte din utilizatorii care preferă criptomonedele tocmai pentru posibilitatea de a efectua tranzacții anonime. Platformele de tranzacționare vor trebui să se asigure că pot identifica nu doar utilizatorii, ci și beneficiarii reali ai tranzacțiilor, chiar dacă acestea implică adrese negăzduite (non-custodial wallets). Aceste adrese, unde utilizatorul deține controlul complet asupra cheilor de criptare, vor intra acum sub o supraveghere mai atentă.

Alinierea la reglementările europene

Această ordonanță de urgență vine în contextul implementării unor reglementări la nivel european, cum ar fi Regulamentul UE 2023/1113 privind informațiile care însoțesc transferurile de fonduri și de criptoactive și Regulamentul 2023/1114 (MiCA) privind piețele criptoactivelor. Aceste reglementări au scopul de a crea un cadru unitar pentru supravegherea și reglementarea pieței criptomonedelor în toate statele membre ale Uniunii Europene.

MiCA se va aplica tuturor criptoactivelor care nu sunt considerate instrumente financiare tradiționale și va impune cerințe stricte pentru emiterea și tranzacționarea acestora. De exemplu, token-urile de tip stablecoin, care sunt legate de valoarea unor monede fiat sau mărfuri, vor fi supuse unor cerințe de rezerve de lichiditate și transparență a datelor. Firmele emitente vor trebui să dețină rezerve de lichiditate în depozite echivalente cu cel puțin 30% din fiecare valută din coșul lor, pentru a putea plăti la cerere investitorii.

În plus, MiCA impune platformelor de tranzacționare să împiedice admiterea la tranzacționare a criptoactivelor care au funcție de anonimizare intrinsecă, cu excepția cazului în care deținătorii acestor criptoactive și istoricul lor de tranzacționare pot fi identificați de furnizorii de servicii de criptoactive. Această măsură va intra în vigoare la 30 decembrie 2024 și va avea un impact semnificativ asupra modului în care criptomonedele sunt tranzacționate în Uniunea Europeană.

Noua ordonanță de urgență pregătită de Guvernul României reflectă o tendință globală de reglementare mai strictă a pieței criptomonedelor, în încercarea de a combate utilizarea acestora în activități ilegale și de a proteja investitorii de riscurile inerente acestei piețe emergente. În timp ce reglementările aduc claritate și siguranță pentru investitori, ele marchează și sfârșitul unei ere de anonimat și libertate totală în tranzacțiile cu criptomonede.

Pentru utilizatorii de criptomonede din România, aceste reglementări vor schimba fundamental modul în care operează pe piață, impunându-le să accepte un grad mai mare de supraveghere și transparență. În același timp, platformele de tranzacționare și emitenții de criptoactive vor trebui să își adapteze operațiunile pentru a se conforma noilor cerințe legale, asigurându-se că respectă toate standardele impuse atât la nivel național, cât și european.

Pe măsură ce aceste măsuri vor fi implementate, rămâne de văzut cum vor răspunde investitorii și utilizatorii din România, într-o piață care se află încă în plin proces de dezvoltare și reglementare. Ce este sigur, însă, este că reglementările vor aduce o schimbare semnificativă în peisajul cripto din România, începând cu sfârșitul acestui an, conform Profit.ro.