Aliatul împotriva încălzirii globale. Ce trebuie să aibă toate marile orașe din România pentru a potoli canicula

Temperaturile globale cresc în mod alarmant, iar anul 2023 a fost confirmat drept cel mai călduros din istoria înregistrărilor. Un studiu recent sugerează că reintegrarea naturii în mediul urban ar putea ajuta la scăderea temperaturilor în perioadele caniculare.

Locuitorii zonelor înconjurate de păduri cunosc deja beneficiul refugiului sub umbra copacilor în zilele toride de vară. Orașele, cu jungla lor de beton, oferă mai puține alternative, dar o vizită la un parc local sau o grădină botanică poate fi o evadare răcoritoare din caniculă.

O cercetare condusă de Universitatea din Surrey, Marea Britanie, a descoperit că grădinile botanice pot reduce temperatura din interiorul orașelor cu până la 5° C. Zonele umede și grădinile pluviale oferă efecte similare de răcorire, cu o diferență de sub un grad Celsius, în timp ce copacii plantați de-a lungul străzilor și parcurile urbane scad temperaturile cu 3.8° C, respectiv 3.2° C.

„Știam de ceva vreme că spațiile verzi și apa au capacitatea de a răcori orașele”, declară profesorul Prashant Kumar, director fondator al Centrului Global pentru Cercetarea Aerului din cadrul Universității Surrey, titular al catedrei de Calitate a Aerului și Sănătate și co-director al Institutului pentru Sustenabilitate. „Totuși, acest studiu ne oferă cea mai exhaustivă imagine de până acum. Mai mult, putem explica motivul din spatele acestui fenomen: de la umbra oferită de copaci, până la efectul de evaporare a apei, care ajută la răcirea aerului”.

Conform studiului, un record de temperatură de 40.3° C a fost înregistrat în Marea Britanie pe data de 19 iulie 2022. În același an, 62.862 de decese au fost legate de canicula estivală în Europa, iar valul de căldură din 2003 a condus la pagube economice estimate la 16 miliarde de euro, din cauza secetei și afectării culturilor agricole. Echipa formată din 29 de oameni de știință din Marea Britanie, Australia, Brazilia, China, Hong Kong și SUA subliniază că IPCC (Grupul Interguvernamental privind Schimbările Climatice) susține eficiența infrastructurii urbane verzi și albastre în reducerea temperaturilor din orașe.

Dintr-un grup de peste 27.000 de lucrări științifice, cercetătorii au selectat 202 pe baza unor categorii de infrastructură urbană verde-albastru-gri – incluzând parcuri, proiecte de ecologizare, zone umede, pereți verzi și grădini botanice.

Copacii și plantele, de exemplu, contribuie la reducerea căldurii, limitând cantitatea de lumină solară care ajunge la sol și eliberând umiditate în aer. Corpurile de apă răcoresc zona înconjurătoare prin evaporacolizare, umbră, efectul albedo, realimentarea apelor subterane și tamponarea temperaturii. Acestea pot servi și ca disipatoare de căldură, răcorind mediul în timpul zilei și oferind potențial de încălzire pe timp de noapte. Acoperișurile și pereții verzi nu doar ajută la izolarea clădirilor, ci și reduc absorbția de căldură, iar vegetația poate asigura bariere naturale de vânt pentru ventilația firească.

Am văzut deja o serie de proiecte de arhitectură din întreaga lume care utilizează cantități mari de verdeață pentru a revitaliza fațadele și a promova răcirea locală, alături de proiecte benefice de amenajare a peisajului. Cercetătorii concluzionează că „toate tipurile de infrastructură urbană verde-albastru-gri aduc beneficii de răcire” și că „natura trebuie reintrodusă în orașele aglomerate aflate în plină expansiune. Orice oportunitate de mărire a suprafețelor acoperite cu plante la sol, la nivelul clădirilor, pe ziduri și acoperișuri trebuie fructificată”.

Ei recunosc însă că o singură soluție universală nu există, iar succesul implementării depinde de o planificare eficientă – „înainte de alegerea intervențiilor potrivite, este necesar să evaluăm contextul local, condițiile de mediu, resursele disponibile și bugetul pentru a asigura eficiența pe termen lung și evitarea posibilelor dezavantaje.”

„Documentul nostru reafirmă numărul mare de metode prin care ne putem menține răcoarea,” adaugă profesor Maria de Fatima Andrade de la Departamentul Științelor Atmosferice din cadrul Universității din Sao Paulo, Brazilia. „Cu toate acestea, ne dezvăluie și amploarea sarcinilor care ne așteaptă. Instituțiile din întreaga lume au nevoie să investească în cercetări adecvate – deoarece este foarte clar din studiul nostru că nu există o soluție universală. Depinde de ceea ce funcționează la nivel de comunitate.”Studiul este accesibil gratuit, AICI.