Schimbările climatice vor transforma modul în care trăim: motivele de optimism de la experți și ce soluții există

Schimbările climatice vor transforma modul în care trăim: motivele de optimism de la experți și ce soluții există

Este ușor să te simți pesimist atunci când oamenii de știință din întreaga lume avertizează că schimbările climatice au avansat alarmant. Acum este inevitabil ca societățile fie să se transforme, fie să fie transformate. Dar unii autori ai unui raport internațional recent privind clima, vedem și motive de optimism.

Cele mai recente rapoarte ale Grupului Interguvernamental de Schimbări Climatice discută schimbările viitoare, dar descriu și modul în care soluțiile existente pot reduce emisiile de gaze cu efect de seră și pot ajuta oamenii să se adapteze la impactul schimbărilor climatice care nu poate fi evitat. Problema este că aceste soluții nu sunt implementate suficient de rapid. Pe lângă respingerea din industrii, teama oamenilor de schimbare a ajutat la menținerea status quo-ului.

Pentru a încetini schimbările climatice și pentru a se adapta la daunele deja în curs, lumea va trebui să schimbe modul în care generează și utilizează energie, transportă oameni și mărfuri, proiectează clădiri și cultivă alimente. Asta începe cu îmbrățișarea inovației și schimbării. Frica de schimbare poate fi un impediment, însă.

De la revoluția industrială până la ascensiunea rețelelor sociale, societățile au suferit schimbări fundamentale în modul în care oamenii trăiesc și înțeleg locul lor în lume. Unele transformări sunt considerate la scară largă ca fiind rele, inclusiv multe dintre cele legate de schimbările climatice. De exemplu, aproximativ jumătate dintre ecosistemele de recife de corali din lume au murit din cauza creșterii căldurii și acidității în oceane. Națiunile insulare precum Kiribati și comunitățile de coastă, inclusiv în Louisiana și Alaska, sunt afectate.

De asemenea, alte transformări au avut efecte atât bune, cât și rele. Revoluția industrială a ridicat foarte mult standardele de viață pentru mulți oameni, dar a generat inegalități, perturbări sociale și distrugerea mediului. Oamenii rezistă adesea transformării, deoarece teama lor de a pierde ceea ce au este mai puternică decât să știe că ar putea câștiga ceva mai bun. Dorința de a păstra lucrurile așa cum sunt – cunoscută sub numele de părtinire de status quo – explică tot felul de decizii individuale, de la rămânerea cu politicienii în exercițiu, până la neînscrierea în planuri de pensie sau de sănătate, chiar dacă alternativele pot fi rațional mai bune.

Acest efect poate fi și mai pronunțat pentru schimbări mai mari. În trecut, amânarea schimbărilor inevitabile a dus la transformări care sunt inutil de dure, cum ar fi prăbușirea unor civilizații din secolul al XIII-lea, în ceea ce este acum sud-vestul SUA. Pe măsură ce tot mai mulți oameni se confruntă cu daunele schimbărilor climatice de prima mână, ei pot începe să realizeze că transformarea este inevitabilă și să adopte noi soluții.

Schimbările climatice pot fi ameliorate

Cu alte cuvinte, este un amestec de bine și rău. Rapoartele IPCC arată clar că viitorul implică în mod inevitabil transformări din ce în ce mai mari legate de climă. Întrebarea este care va fi mixul dintre bine și rău în acele transformări. Dacă țările permit ca emisiile de gaze cu efect de seră să continue într-un ritm ridicat, iar comunitățile se adaptează doar treptat la schimbările climatice rezultate, transformările vor fi în mare parte forțate și negative.

De exemplu, un oraș de pe malul râului și-ar putea ridica digurile, pe măsură ce inundațiile de primăvară se agravează. La un moment dat, pe măsură ce amploarea inundațiilor crește, o astfel de adaptare își atinge limitele. Digurile necesare pentru a reține apa pot deveni prea scumpe sau atât de intruzive, încât subminează orice beneficiu de a trăi lângă râu. Astfel, comunitatea se poate “ofili”. Comunitatea de pe malul râului ar putea adopta, de asemenea, o abordare mai deliberată și anticipată a transformării. S-ar putea muta pe terenuri mai înalte, s-ar putea transforma malul râului, în timp ce dezvoltă locuințe la prețuri accesibile pentru persoanele care sunt strămutate, dar și să colaboreze cu comunitățile din amonte. Simultan, comunitatea poate trece la energia regenerabilă și transportul electrificat, pentru a ajuta la încetinirea încălzirii globale.

Așadar, optimismul rezidă în acțiunea deliberate. Rapoartele IPCC includ numeroase exemple care pot ajuta la conducerea unei astfel de transformări pozitive. De exemplu, energia regenerabilă este acum, în general, mai puțin costisitoare decât combustibilii fosili, așa că o trecere la energie curată poate adesea economisi bani. Comunitățile pot fi, de asemenea, reproiectate pentru a supraviețui mai bine pericolelor naturale, prin soluții precum construirea de case care să fie mai puțin susceptibile la incendii. Mai mult, utilizarea terenurilor și proiectarea infrastructurii, cum ar fi drumurile și podurile, se pot baza pe informații climatice de perspectivă. În plus, prețurile asigurărilor și dezvăluirile corporative privind riscurile climatice pot ajuta publicul să recunoască pericolele din produsele pe care le cumpără și companiile pe care le sprijină ca investitori.

Niciun grup nu poate pune în aplicare aceste schimbări singur. Toată lumea trebuie să fie implicată, inclusiv guvernele care pot ordona și stimula schimbările, întreprinderile care controlează adesea deciziile privind emisiile de gaze cu efect de seră și cetățenii care pot crește presiunea asupra ambelor tabere.

În acest sens, Organizația Națiunilor Unite (ONU) a făcut un avertisment asupra încălzirii globale: omenirea se confruntă cu o „spirală de autodistrugere”. Numărul din ce în ce mai mare de dezastre la nivel mondial este datorat acțiunii omului asupra climei, conform ONU. ONU face apel la stoparea acestor acțiuni de distrugere a mediului înconjurător, potrivit Reuters. Într-un nou raport, Oficiul Naţiunilor Unite pentru Reducerea Riscului de Dezastre subliniază că dezastrele se multiplică rapid în întreaga lume ca urmare a schimbărilor climatice provocate de acţiunea omului şi a gestionării defectuoase a riscurilor. Conform acestui raport, între 350 şi 500 de dezastre la scară medie şi mare au avut loc în fiecare an în cursul ultimelor două decenii. În ceea ce privește costul acestora, suma s-a ridicat, în medie, la aproximativ 170 de miliarde de dolari pe an, în decursul ultimului deceniu. Enumerăm, printre dezastrele naturale, episoade de secetă, temperaturi extreme, inundaţii, iar numărul dezastrelor este de aşteptat să crească la 560 pe an – sau 1,5 pe zi – până în 2030 (comparativ cu 400 în 2015). Aceste fenomene pun în pericol milioane de vieţi.

Unul dintre efecte este o secetă severă care a lovit Italia în nord și în delta râului Po. Din această cauză, fermierii s-ar putea afla în imposibilitatea de a iriga în perioada următoare. Acest lucru ar putea viza întreaga Europa, întrucât atât piața agroalimentară cât și cea energetică sunt grav afectate de conflictul armat din Ucraina, iar Italia este al șaselea cel mai mare producător agricol din UE, cu o cantitate produsă anul trecut de aproximativ 15 milioane de tone de cereale și al patrulea cel mai mare importator de energie electrică. Fermierii concurează pentru apă cu producătorii de hidroenergie, cu efecte atât asupra pieței europene a cerealelor, cât și asupra celei energetice. Din cauza lipsei precipitațiilor, partea de nord a Italiei, incluzând bazinul râului Po, se confruntă cu o secetă severă, nemaiîntâlnită în regiune în ultimii 30 de ani.

Transformarea este inevitabilă. Eforturile de adaptare și de atenuare a schimbărilor climatice au avansat substanțial în ultimii cinci ani, dar nu destul de repede, pentru a preveni transformările deja în curs. Soluțiile sunt dovedite și pot ajuta la atenuarea efectelor acestor transformări și la crearea unui viitor mai bun în acest proces.

Citește și: