2024, aproape sigur cel mai fierbinte an din istorie: temperatura globală depășește pragul de 1,5°C

Anul 2024 este pe cale să devină cel mai fierbinte an înregistrat vreodată, potrivit unui raport al programului spațial al Uniunii Europene. Cu o creștere alarmantă a temperaturilor globale, această prognoză îngrijorătoare vine chiar înaintea summitului climatic Cop29 și pe fondul unei schimbări politice semnificative în SUA, unde Donald Trump, sceptic față de schimbările climatice, a câștigat din nou președinția, relatează BBC.

Un prag critic: creșterea de 1,5°C depășită pentru prima dată

Conform raportului, anul 2024 este aproape sigur că va depăși pragul de 1,5°C față de temperaturile preindustriale – un nivel de încălzire considerat periculos de către comunitatea științifică. Această creștere record marchează un nou punct critic în evoluția temperaturilor globale și ridică mizele pentru liderii mondiali, care s-au angajat să limiteze încălzirea globală la acest prag până la sfârșitul secolului.

„Acesta este un nou reper în istoria temperaturilor globale și ar trebui să servească drept catalizator pentru a stimula ambiția la conferința privind schimbările climatice”, a declarat dr. Samantha Burgess, director adjunct al Copernicus Climate Change Service, programul spațial al UE responsabil de monitorizarea schimbărilor climatice, conform The Guardian.

O încălzire fără precedent și riscuri majore pentru viitor

Raportul arată că în ultimele 12 luni, temperaturile globale au fost cu 1,62°C peste media perioadei 1850-1900, momentul de început al industrializării, când arderea combustibililor fosili a început să contribuie masiv la emisiile de gaze cu efect de seră. În mod specific, luna octombrie 2024 a fost a doua cea mai caldă octombrie înregistrată vreodată, depășită doar de octombrie 2023, cu temperaturi cu 1,65°C mai mari decât nivelurile preindustriale.

În ciuda eforturilor internaționale de a limita încălzirea globală, omenirea se îndreaptă către o creștere a temperaturii globale de aproape două ori mai mare decât pragul de 1,5°C promis de liderii mondiali. Cu toate acestea, oamenii de știință avertizează că o singură depășire anuală a acestui prag nu înseamnă neapărat că ținta a fost pierdută, deoarece schimbările climatice sunt măsurate pe perioade mai lungi. Totuși, aceste valori ridicate împing ecosistemele și societățile la limita capacității lor de adaptare.

„Civilizația noastră nu a trebuit niciodată să facă față unui climat atât de cald precum cel actual”, a declarat Carlo Buontempo, directorul Copernicus. „Acest lucru împinge inevitabil capacitatea noastră de a răspunde la evenimente extreme și de a ne adapta la o lume mai caldă la limită absolută.”

Impactul alarmant asupra mediului: scăderea ghețurilor arctice și fenomene meteorologice extreme

Datele programului Copernicus, colectate prin miliarde de măsurători din sateliți, nave, avioane și stații meteorologice, indică și efecte devastatoare asupra mediului. De exemplu, în octombrie 2024, gheața marină din Arctica a atins cel de-al patrulea nivel cel mai scăzut din istorie, situându-se cu 19% sub media obișnuită. În mod similar, întinderea ghețurilor din Antarctica a înregistrat al doilea cel mai scăzut nivel pentru luna octombrie, fiind cu 8% sub media istorică.

În Europa, schimbările climatice au avut un impact dramatic, cu ploi abundente care au dus la inundații devastatoare în Spania, unde peste 200 de oameni au murit după ce viiturile au lovit satele și au acoperit locuințele cu nămol. Creșterea concentrației de gaze cu efect de seră în atmosferă, constatată de Organizația Meteorologică Mondială (WMO), a atins niveluri record, cu dioxidul de carbon acumulându-se într-un ritm fără precedent, cauzând intensificarea fenomenelor meteorologice extreme.

Apel la acțiuni globale urgente

Potrivit lui Carlo Buontempo, soluția la provocările climatice nu poate veni decât printr-un angajament global pentru reducerea emisiilor. Pe măsură ce liderii se reunesc la Cop29, experții subliniază importanța unor măsuri ferme și coordonate pentru a limita încălzirea globală. Această creștere alarmantă a temperaturilor ar trebui să fie un semnal de alarmă care să determine țările să își intensifice eforturile și să își respecte angajamentele luate pentru a proteja planeta.