Cât ne costă încălzirea globală, de fapt. Impactul economic al schimbărilor climatice, de șase ori mai grav decât credeau experții

Schimbările climatice nu sunt doar o problemă de mediu, ci și o provocare economică majoră. Dezastrul economic cauzat de încălzirea globală este de șase ori mai grav decât se credea anterior, potrivit unui nou studiu.

Conform cercetătorilor, o creștere cu un grad Celsius a temperaturii globale poate duce la o scădere cu 12% a produsului intern brut (PIB) mondial, iar climatologii prevăd o creștere de 3°C până la sfârșitul acestui secol, cauzată de arderea continuă a combustibililor fosili.

Impactul economic al creșterii temperaturii globale

Noua cercetare, citată de The Guardian, arată că o creștere cu 1°C a temperaturii globale duce la o scădere cu 12% a PIB-ului mondial. Această estimare este mult mai mare decât cea din analizele anterioare. Deja, lumea s-a încălzit cu peste 1°C față de vremurile preindustriale și se așteaptă o creștere suplimentară de 3°C până la sfârșitul secolului, ceea ce va aduce un cost economic enorm.

Scăderi economice și comparații cu războiul

Studiul arată că o creștere a temperaturii cu 3°C va provoca „scăderi abrupte ale producției, capitalului și consumului care depășesc 50% până în 2100”. Aceasta pierdere economică este comparabilă cu pierderile financiare ale unui război purtat continuu. Adrien Bilal, economist la Harvard, explică că „până la sfârșitul secolului, oamenii ar putea fi cu 50% mai săraci decât ar fi fost dacă nu ar fi fost schimbările climatice”.

Locul unic din România cu peisaje ce-ți taie respirația. De sus poți admira Dunărea cum șerpuiește prin natură

Gogoșari în oțet după rețeta bunicii. Cât trebuie să-i fierbi înainte de a-i pune la borcan, așa rezistă toată iarna

Costul social al carbonului

Lucrarea plasează o estimare mult mai mare a pierderilor economice decât cercetările anterioare, calculând un cost social al carbonului de 1.056 USD pe tonă, comparativ cu estimarea Agenției pentru Protecția Mediului din SUA (EPA), care este de aproximativ 190 USD pe tonă. Bilal subliniază că această cercetare are o privire mai „holistică” asupra costului economic al schimbărilor climatice, analizând impactul la scară globală și interconectarea efectelor valurilor de căldură, furtunilor și inundațiilor.

Uniformitatea impactului economic la nivel global

Studiul arată că impactul economic al crizei climatice va fi surprinzător de uniform în întreaga lume, deși țările cu venituri mai mici pornesc de la un nivel mai scăzut al bogăției. Acest lucru ar trebui să stimuleze țările bogate, precum SUA, să ia măsuri pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Chiar și cu reduceri abrupte ale emisiilor, schimbările climatice vor avea un cost economic mare. De exemplu, chiar dacă încălzirea globală ar fi limitată la puțin mai mult de 1,5°C, pierderile din PIB ar fi în jur de 15%.

Avertismentele experților despre schimbările climatice

Gernot Wagner, economist climatic la Universitatea Columbia, consideră că rezultatele studiului sunt semnificative și vor face o diferență masivă în estimările daunelor climatice. Conform cercetării, impactul economic al schimbărilor climatice va fi resimțit acut atunci când va lovi, chiar dacă fenomenul are o mișcare lentă.

O altă cercetare publicată recent arată că veniturile medii vor scădea cu aproape o cincime în următorii 26 de ani din cauza crizei climatice. Temperaturile în creștere, precipitațiile abundente și vremea extremă mai frecventă și mai intensă vor cauza distrugeri de 38 de miliarde de dolari anual până la jumătatea secolului.

Costul tranziției de la combustibilii fosili și al reducerii impactului schimbărilor climatice, deși nu este trivial, pălește în comparație cu costul schimbărilor climatice în sine. „Schimbările climatice neatenuate sunt mult mai costisitoare decât să nu faci nimic în acest sens, asta este clar”, a concluzionat Wagner.

Astfel, este imperativ ca toate țările, în special cele dezvoltate, să ia măsuri urgente pentru a reduce emisiile de carbon și pentru a limita încălzirea globală, pentru a preveni un dezastru economic major.