Vlad Țepes și lacrimile de sânge, confirmate de cercetători. Condiția unică a domnitorului român care îl apropie de Dracula

Vlad Țepeș este, poate, cel mai cunoscut domnitor român din toate timpurile, faima sa ajungând la nivel mondial datorită asocierii cu vampirul Dracula.

În onoarea sa, s-a scris chiar și o carte, semnată de autorul irlandez Bram Stoker, operă de artă care a devenit una dintre cele mai cunoscute din nișa sa, în întreaga lume, punând astfel pe hartă Transilvania. Evident, autorul și-a luat multe licențe „poetice”, transformându-l pe Vlad Țepeș dintr-un tiran, într-un vampir, dar literatura este literatură.

Totuși, se pare că există o legătură între domnitorul român și noțiunea de sânge, chiar dacă nu așa cum o descrie Stoker.

Spre deosebire de omologul său fictiv, totuși, Vlad Țepeș pare să fi suferit de diverse tulburări respiratorii și ale pielii, legate de inflamație, dar și de o condiție fizică aparte care îl făcea să lăcrimeze sânge, după cum vei afla imediat.

Sursă de inspirație pentru cel mai cunoscut vampir al literaturii universale

De-a lungul istoriei, Vlad Țepeș a purtat multe nume, inclusiv Vlad Drăculea. El a domnit cu o mână de fier peste Țara Românească, care se învecina cu Transilvania,  în secolul al XV-lea.

Văzut ca fiind un erou în România pentru faptul că a apărat regiunea cu vitejie, dar și pentru că ar fi fost extrem de nemilos, de „mâna lui” bănuindu-se că ar fi murit mai bine de 80.000 de inamici, toți trași prin țeapă, de unde și numele domnitorului.

Mai mult decât atât, așa cum menționam anterior, se știe că el ar fi fost sursa de inspirație pentru romanul lui Bram Stoker, Dracula, scris în 1897. Totuși, trebuie menționat că autorul nu a confirmat oficial niciodată acest lucru, însă asemănările sunt prea mari pentru a fi o invenție totală.

Cu toate acestea, în loc să se concentreze pe scrierile fictive, autorii unui nou studiu au analizat trei documente scrise de însuși Vlad Țepeș pentru a afla mai multe despre sănătatea legendarului despot.

Ce au aflat oamenii de știință despre Vlad Țepeș

Scrise în Transilvania în 1457 și 1475, cele trei scrisori erau toate adresate domnitorului orașului Sibiu, Thomas Altemberger, și tratau chestiuni lumești precum colectarea impozitelor, spre exemplu.

Folosind o tehnică nouă ce prezintă siguranța nedeteriorării documentelor istorile, care implică etilenă-acetat de vinil, cercetătorii au reușit să izoleze și să identifice peptidele și proteinele prezente pe hârtia pe care au fost scrise literele.

„Am caracterizat aproximativ 500 de peptide, dintre care aproximativ 100 de peptide erau cu siguranță de origine umană”, scriu autorii studiului.

„Peptidele legate de proteinele din sânge sau care provin din proteinele implicate în sistemul respirator au fost identificate în toate documentele caracterizate”, au mai scris aceștia, în lucrarea lor.

Printre compușii găsiți au fost peptide legate de ciliopatie, ceea ce indică faptul că Vlad Țepeș ar fi avut o mutație genetică care a compromis funcțiile celulelor și organelor sale.

Au fost identificate și alte proteine asociate cu procesele inflamatorii, ceea ce sugerează că probabil a avut probleme cu pielea și tractul respirator.

În mod absolut impresionant, cercetătorii dezvăluie, de asemenea, că „trei peptide asociate cu proteinele retinei și lacrimile au fost detectate doar în documentele datate 1475”.

Pe baza naturii acestor compuși, se pare că Vlad Țepeș ar fi avut o afecțiune numită hemolacrie, adică obișnuia să verse lacrimi care erau amestecate cu sânge, de cele mai multe ori.

„Deși datele proteomice nu pot fi considerate exhaustive, în totalitate, aceste indicii ar putea demonstra faptul că Dracula ar fi plâns cu lacrimi de sânge”, concluzionează, de asemenea, autorii acestui studiu.

În concluzie, iată că există, totuși, un sâmbure de adevăr atunci când cultura pop tinde să-l asocieze pe Țepeș cu ideea de sânge, deși realitatea este mai puțin dramatică decât ficțunea.