Vaccinul ”inversat” ce ar putea trata bolile autoimune. Cum acționează, ce spun oamenii de știință

Boala autoimună apare atunci când sistemul imunitar atacă în mod accidental organismul pe care ar trebui să-l protejeze. Medicina modernă numără peste 100 de asemenea afecțiuni, printre care se află scleroza multiplă și diabetul de tip 1. Cercetătorii au reușit, de curând, să creeze un vaccin ce ar putea trata cu succes această boală ciudată, vaccinul acționând, la rândul său, invers decât vaccinurile clasice.

Vaccinul ”inversat” ce ar putea trata bolile autoimune

Un vaccin nou dezvoltat ar putea „inversa” simptomele mai multor boli autoimune, printre care scleroza multiplă și diabetul de tip 1, fără să „închidă” întreg sistemul imunitar al pacienților.

În mod normal, orice vaccin acționează pentru creșterea imunității organismului, ceea ce este total opus modului în care trebuie tratate bolile autoimune, în care celulele sănătoase par „băieții răi” în ochii sistemului imunitar – la fel ca virusurile sau celulele canceroase – și sunt atacate de acesta.

Drept consecință, bolile autoimune sunt tratate adesea cu imunosupresive, medicamente ce atenuează ori chiar suprimă acțiunea sistemului imunitar, lucru ce generează, pe de altă parte, alte probleme.

„Acest tratament poate fi foarte eficient, dar prin el blochezi răspunsul imunitar necesar pentru a lupta contra infecțiilor, astfel că are multe efecte secundare nedorite”, a spus Jeffrey Hubbell, autorul principal al studiului ce descrie noul vaccin și publicat în Nature Biomedical Engineering.

„Dacă, în schimb, am putea trata pacienții cu un vaccin cu efect invers, ar putea avea o acțiune mult mai specifică și fără atâtea efecte secundare”, a adăugat Hubell.

Cum acționează, ce spun oamenii de știință

Un „vaccin inversat” ar înlătura din memoria sistemului imunitar o anumită moleculă pe care, altfel, ar ataca-o. De exemplu, în scleroza multiplă, vaccinul ar stopa celulele imunitare să atace mielina, teaca protectoare din jurul celulelor nervoase.

În noul studiu, cercetătorii au folosit existența unui mecanism prezent deja în corpul uman. În condiții normale, sistemul imunitar nu acționează ori de câte ori o celulă moare în mod natural, un mecanism cunoscut ca toleranță imunologică periferică.

Acest lucru se datorează acțiunii ficatului, care „etichetează” anumite molecule din celulele ce abia au murit cu „nu distrugeți” – e vorba de molecula de zahăr numită N-acetilgalactozamină sau, mai scurt, pGal.

„Ideea este că putem atașa oricare moleculă dorim de pGal, iar acest lucru va învăța sistemul imunitar s-o tolereze”, a explicat Hubbell.

Cercetătorii au testat această teorie anterior, iar rezultatele au arătat că astfel se poate preveni autoimunitatea, dar actualul studiu indică faptul că ar putea fi tratate astfel bolile autoimune chiar și după ce deja au apărut.

Echipa a folosit pe șoareci cu multiple boli asemănătoare sclerozei, un „vaccin inversat” în care pGal a fost conectată cu proteinele mielinei. Efectul a fost că sistemul imunitar a încetat să mai atace mielina, până la punctul în care nervii și-au recăpătat funcțiile inițiale, iar simptomele au fost inversate.

Pentru a-și pune în aplicare descoperirea, e nevoie ca cercetătorii să facă mult mai multe studii clinice, inclusiv pe oameni.

„Încă nu există o aprobare pentru folosirea vaccinului în studii clinice, dar suntem deosebit de încântați să putem duce această tehnologie mai departe”, a mai spus Hubbell.

Deja există un studiu clinic ce folosește o metodă similară pentru a trata bolile celiace – o afecțiune autoimună ce face ca sistemul imunitar să-și atace propriul organism după ce consumă gluten, iar altele se ocupă de problema sclerozei multiple, dar niciunul nu folosește noul „vaccin inversat”.