Specia nouă de șopârlă descoperită de cercetători. Care este capacitatea sa neobișnuită

Periodic, cercetătorii descoperă specii noi ale lumii animale, neștiute până acum, cel puțin de știință. Așa s-a întâmplat și cu o nouă specie de șopârlă gecko, care a fost găsită, de curând, în Madagascar. Faptul că a trecut neobservată până acum se poate explica și prin capacitatea neobișnuită pe care o are.

Specia nouă de șopârlă descoperită de cercetători

Un maestru al deghizării a fost descoperit, de curând, în Madagascar, unde ochii de vultur ai cercetătorilor au dat peste o nouă specie de gecko cu coadă-frunză.

După cum le sugerează și numele, aceste animale sunt extrem de pricepute în a se camufla în flora locală și privitorului îi ia ceva timp să distingă animalul din poză.

Dacă te întrebi cum de au descoperit cercetătorii această nouă specie, adevărul este că ei se gândeau de mai bine de două decenii la acest gecko.

„Când am descoperit prima oară această specie, în anul 2000, suspectam deja că ar putea fi ceva inedit pentru știință. Dar ne-a luat mulți ani să strângem suficiente informații pentru a fi siguri că descriem o specie nouă”, a spus autorul principal al studiului, Dr. Frank Glaw, custode al secției de herpetologie la Colecția Zoologică Bavareză (Bavarian State Collection of Zoology), într-o declarație.

Care este capacitatea sa neobișnuită

Gecko-ul cu coadă-frunză arăta asemănător cu o specie deja cunoscută științei, precum Uroplatus henkeli, ceea ce este un obstacol pentru echipa care lucrează cu aceste animale.

„Reptilele din Madagascar au trăsături comune. Există multe așa-numite „specii obscure” (‘cryptic species’), care așteptă clasificare”, a explicat Dr. Jörn Köhler de la Hessisches Landesmuseum Darmstadt.

Clasificarea (tratamentul taxonomic) presupune o colectare de date genetice, morfologice și de răspândire în habitat, pentru a înțelege unde să fie plasat gecko în arborele genealogic.

Analiza atentă a condus, în cele din urmă, la concluzia că cercetătorii se aflau în fața unei specii noi pentru știință, care a fost numită Uroplatus Garamaso.

Un detaliu important a fost vârful limbii. În vreme ce Uroplatus Kenkeli avea vârful limbii negru, Uroplatus Garamaso îl avea roz, dar specialiștii nu au încă o explicație pentru asta.

„Culoarea gurii, aspect atât de util în identificarea diferitelor specii, are o funcție necunoscută. Încă nu știm multe lucruri despre acești gecko, de la relațiile evolutive, până la comportament”, a spus Dr. Mark Scherz, custode al secției de herpetologie la Muzeul de Istorie Naturală al Danemarcei.

Gecko cu coadă-frunză sunt la fel de greu de identificat într-o imagine precum bufnițele cenușii sau cameleonii. Ei au evoluat și au dezvoltat lambouri cutanate (un fel de clapete de piele lăsată) și cozi plate, care le permit să se prindă ca o ventuză de trunchiul copacilor, fiind aproape imposibil de văzut atunci când se odihnesc, cu capul în jos, în timpul zilei.

Noaptea, sunt liberi să colinde în voie, la adăpostul întunericului, înainte de a reveni la viața tihnită de pe scoarța copacilor.