Șomerii noștri, mai privilegiați decât ai lor: cum primești mai mulți bani de la stat, ajutor să-ți deschizi o afacere

În România, autoritățile, pe lângă clasicul ajutor de șomaj, oferă o serie de oportunități celor care au rămas fără un loc de muncă. Mai mult decât atât, noi mecanisme sunt deseori introduse, precum procedura de profilare în funcție de gradul de ocupabilitate a persoanelor în căutarea unui loc de muncă.

Proaspăt publicată în Monitorul Oficial, noua procedură prevede că, prin completarea unui chestionar de către o persoană fără un loc de muncă, oficialii ANOFM vor stabili prin ce tip de măsuri se pretează ce-l mai bine să-i întindă o mână de ajutor. Opțiunile sunt surprinzător de variate, de la informare și consiliere privind angajarea la un loc de muncă, până la subvenționarea locului de muncă. În plus, există și posibilitatea acordării de ajutor, a oferirii de consultanță, în scopul demarării unei afacerii proprii.

Ar trebui să fie mai puțini șomeri în România

Ca referință, conceptul de profilare a persoanelor în căutarea unui loc de muncă în România este departe de a fi nouă. Conceptul a fost introdus în Legea 76/2002, privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă, printr-o actualizare din 2016. Din păcate, un ordin în acest sens a avut nevoie de alți 6 ani pentru bătea în cuie detaliile necesare implementării. S-a întâmplat asta prin Ordinul ANOFM nr.1073/2022.

Ce ar trebui să se întâmple de acum înainte este ca persoanelor în căutare unui loc de muncă li se va aplica un nivel de ocupabilitate, asta însemnând cât de ușor își vor găsi și vor menține un loc de muncă, în funcție de răspunsul la anumite întrebări. Aceste niveluri de ocupabilitate sunt „ușor ocupabil”, „mediu ocupabil”, „greu ocupabil” și „foarte greu ocupabil”, termene care erau deja menționate în Legea 76/2002. În ceea ce privește criteriile din spatele acelor încadrări, lista este următoarea:

• geografice, respectiv tipul localității în care trăiește;
• nivelul studiilor;
• vârsta, respectiv următoarele grupe de vârstă: până la împlinirea vârstei de 45 de ani și cel puțin 45 de ani;
• apartenența la un grup vulnerabil sau grup cu nevoi speciale. Se vor avea în vedere încadrarea în cel puțin una din următoarele categorii: șomer de lungă durată, persoană cu dizabilități, tânăr cu risc de marginalizare socială sau refugiat sau persoană aflată sub o altă formă de protecție internațională;
• ocupaționale: natura sezonieră a activității prestate, experiență profesională în ultimii cinci ani, experiență profesională în ocupația vizată în ultimii trei ani, calificarea/ ocupația, calificarea/ ocupația relevantă;
• personale, cum ar fi probleme legate de locuință, în curs de schimbare a domiciliului, activități casnice urgente etc;
• familiale, cum ar fi situații care le împiedică sau îngreunează procesul de ocupare, rudă bolnavă care necesită îngrijire, copii mici coroborat cu inexistența creșei sau grădiniței etc;
• medicale, cum ar fi că sunt bolnavi cronici, au operații programate, trec prin perioade de recuperare, au restricții medicale cu privite la activitățile pe care le poate desfășura;
• disponibilitatea de a se încadra în muncă într-un orizont de timp cât mai redus, de a participa la programe de formare profesională, de a se încadra în altă ocupație decât cea pentru care are experiență sau pregătire;
• motivația de a se încadra în muncă.

Conform avocatnet.ro, după stabilirea nivelului de ocupabilitate, agențiile teritoriale pentru ocuparea forței de muncă stabilește măsurile adecvate pentru stimularea ocupării forței de muncă, după cum urmează:

Pentru cei „ușor ocupabili”, măsurile vizate sunt:

• informare și consiliere profesională;
• mediere;
• consultanță și asistență pentru începerea unei activități independente sau pentru inițierea unei afaceri;
• drepturi bănești, cum ar fi prime de mobilitate, prime de inserție, prime de activare;
• subvenționarea locului de muncă.

Cei cu nivel de ocupabilitate mediu beneficiază în plus de evaluarea și certificarea competențelor profesionale dobândite în afara unui cadru formal (loc de muncă sau cursuri), dar și de cursuri de formare profesională. Cei greu ocupabili, pe lângă cele de mai sus, vor avea acces la includerea în cadrul unor programe care au ca scop ocuparea temporară a forței de muncă din rândul șomerilor.

Nu în ultimul rând, cei foarte greu ocupabili se vor bucura în plus de includere în programul ”A doua șansă”. Potrivit Legii 76/2002, scopul acestei proceduri de profilare este ca, pentru cei cărora le-a fost stabilit nivelul de ocupabilitate greu și foarte greu, să se poată oferi îndrumare pe parcursul procesului de integrare socioprofesională la noul loc de muncă, timp de maximum trei luni, cu acordul angajatorului.