Singurul animal nemuritor de pe planetă: care este secretul vieții sale veșnice, vei fi uimit

Mitul nemuririi a fascinat omenirea din cele mai vechi timpuri, dar nimeni nu a ajuns să trăiască veșnic. Cu toate acestea, există un animal pe planetă care pare a fi găsit secretul „tinereții fără bătrânețe” și al vieții eterne. Este mai mic decât o unghie de-a noastră și trăiește prin mările și oceanele lumii. Deși a fost descoperit încă din secolul al XIX-lea, abia în urmă cu câteva decenii experții și-ar dat seama de capacitatea acestuia de a se regenera, practic, la nesfârșit.

Singurul animal nemuritor de pe planetă

Un singur animal de pe planeta noastră pare să fie capabil să învingă moartea și să trăiască veșnic. Este vorba de o specie de meduză, Turritopsis dohrnii, descoperită pentru prima dată în anii 1880, în Marea Mediterană.

Abia după un secol, însă, specialiștii au descoperit accidental ciclul vieții eterne în timp ce le studiau în captivitate, drept care le-au numit și „meduze nemuritoare”.

Ulterior, studiile au arătat, de exemplu, că, pe o perioadă de doi ani, coloniile de meduze captive s-au întinerit în mod natural de până la 10 ori, uneori la intervale de doar o lună.

„Meduza nemuritoare” adultă are lățimea de doar 4.5 milimetri când atinge vârsta potrivită pentru împerechere. Sunt creaturi translucide, cu formă de clopot și se hrănesc cu plancton, ouă de pește și moluște mici.

Exemplarele tinere au opt tentacule, iar adulții pot avea până la 90 de tentacule. Regiunea stomacului este de un roșu strălucitor, care contrastează cu nuanța albăstruie a restului organismului.

Care este secretul vieții sale veșnice

Turritopsis dohrnii își începe viața ca o larvă, numită planulă, care se dezvoltă dintr-un ou fertilizat. O planulă înoată la început, apoi se așează pe fundul mării și crește într-o colonie cilindrică de polipi.

Aceștia generează în cele din urmă meduze identice din punct de vedere genetic, care înoată liber – animalele pe care le recunoaștem drept meduze – care cresc până la vârsta adultă în câteva săptămâni.

Ca răspuns la leziuni fizice sau chiar la înfometare, ele fac un salt înapoi în procesul lor de dezvoltare, transformându-se din nou în polip.

Într-un proces care seamănă în mod remarcabil cu nemurirea, colonia de polipi renăscuți în cele din urmă înmugurește și eliberează meduze care sunt identice din punct de vedere genetic cu adultul rănit.

În 2022, un studiu al genomului acestora a identificat nu mai puțin de o mie de gene ce au legătură cu îmbătrânirea și „reparațiile” ADN-ului, conform sciencealert.com.

Mecanismul celular din spatele acestui fenomen – un proces rar cunoscut sub numele de transdiferențiere – prezintă un interes deosebit pentru oamenii de știință pentru potențialele sale aplicații în medicină.

Supunându-se transdiferențierii, o celulă adultă, specializată pentru un anumit țesut, poate deveni un tip complet diferit de celulă specializată. De exemplu, celulele musculare se pot transforma în spermă, iar celulele nervoase se pot transforma în celule musculare.

„Lecția pe care o dă Turritopsis este profundă. Dacă explorăm biodiversitatea, vom găsi organisme excepționale făcând lucruri excepționale”, a scris zoologul Ferdinando Boero, care a condus laboratorul unde a fost descoperită pentru prima oară, în anii 1990, capacitatea de regenerare și de viață veșnică a acestor meduze.

Totuși, „meduza nemuritoare” poate întineri, dar nu poate păcăli întotdeauna moartea. Astfel, chiar și ele pot fi prada altor animale, cum ar fi peștii și broaștele țestoase.

De asemenea, polipii sunt practic lipsiți de apărare în fața prădătorilor, cum ar fi melcii de mare și crustaceele. În plus, meduzele pot muri chiar și de foame, dacă hrana cu care supraviețuiesc lipsește.