Românii cu școală puțină așteptă pomeni de la stat: cine are puțină carte se ajută singur
Niște date deosebit de interesante ies la iveală despre societatea românească și mentalul colectiv, ca urmare a unui sondaj recent.
Analiza a fost efectuată de INSCOP la comanda News.ro și pune în lumină gândirea românilor despre bani, despre situațiile de criză și, cel mai important, despre cine consideră că ar trebui să le sară în ajutor în momentele dificile și sub ce formă.
Românii fără școală au așteptări mari de la stat
Un prim aspect interesant ce iese la iveală ca urmare a acestei analize face referire la faptul că românii care au beneficiat de-a lungul vieții de mai puțină educație se bazează mai mult pe ajutorul de la stat. Vezi aici care sunt cele mai căutate joburi din România
Românii din mediile urbane, cu educație mai solidă, știu că întâi de toate ei sunt principalii responsabili ai propriei situații financiare și înainte de a se baza pe alții, stat sau instituții, depun ei personal eforturi pentru o viață mai bună din punct de vedere economic.
Tinerii, persoanele cu un nivel de educaţie redus, cei inactivi potenţial activi, cei cu un venit mai redus, locuitorii din urban sunt de părere că ”statul are datoria să îi ajute în orice situaţie”.
La polul opus avem persoanele cu studii superioare, mature, cu vârste de peste 45 de ani, care cred că ”statul nu trebuie să ajute decât atunci când au nevoie”. Aici regăsim categoria așa-ziselor gulere albe.
Vezi aici de ce tinerii nu mai vor să se facă cizmari sau zidari, ci oameni de afaceri
Românii încep să-și dea seama că-n situații de criză trebuie să se bazeze întâi pe ei înșiși
Totuși, trebuie notat că, per ansamblu, a scăzut de la 29% la 18,3% numărul celor ce consideră că ”În situaţii de criză trebuie mai întâi să cer sprijinul statului şi abia apoi să mă ajut singur”.
Consideră că ”în situaţii de criză trebuie mai întâi să mă ajut singur şi abia apoi să cer sprijinul statului” mai ales persoanele educate, care locuiesc în marile orașe și sunt angajate ale sectorului privat.
”INSCOP Research a testat o serie de valori şi reprezentări sociale ale populaţiei aplicând aceleaşi întrebări în septembrie 2013 în cadrul Barometrului ”Adevărul despre România”, respectiv în septembrie 2023 în cadrul sondajului realizat în parteneriat cu News.ro. Rezultatele arată că acestea au cunoscut evoluţii diferite în ultimii 10 ani. Opţiunile alternative pentru un loc de muncă stabil, dar prost plătit, respectiv pentru un loc de muncă instabil, dar bine plătiţi au rămas perfect stabil în ultimii 10 ani.
Pe de altă parte, pe fondul unei perioade marcate de dificultăţi sociale şi economice acute, constatăm o creştere în prezent, comparativ cu situaţia din urmă cu 10 ani a ponderii românilor care cred că statul are datoria să ajute în orice situaţie. Cu toate acestea, ponderea celor care cred că într-o situaţie de criză trebuie mai întăi să se ajute singuri şi abia apoi să ceară ajutorul statului a crescut, sugerând o consolidare a rezilienţei individuale. Cea mai mare diferenţă faţă de situaţia de acum 10 ani se înregistrează în cazul aşteptărilor privind creşterea salariilor, chiar şi când economia scade în sensul în care un procent semnificativ mai mare decât în 2013 a declarat acum că Guvernul trebuie să crească salariile chiar şi când economia scade.
Explicaţia poate fi legată de persistenţa probelemelor economice, a inflaţiei care pune o presiune tot mai puternică pe situaţia financiară a populaţiei. De asemenea, se înregistrează o creştere importantă în 2023 faţă de 2013 a ponderii celor care preferă să economisească dacă ar avea nişte venituri suplimentare. În fine, în mod paradoxal într-o situaţie de criză economică şi socială, două treimi dintre români declaraţi că preferă să cumpere produse româneşti chiar dacă acestea ar fi mai scumpe decât cele străine. Răspunsurile indică o posibilă formă de patriotism economic, precum şi percepţia larg răspândită potrivit căreia produsele româneşti, în special cele alimentare, au o calitate mai bună decât cele importate”, afirmă directorul INSCOP research, Remus Ştefureac.