Povestea celui care și-a lăsat toată averea Statului Român, peste 1 miliard de euro. Ce au făcut autoritățile cu banii

Emanoil Gojdu a fost de meserie jurist, însă și om politic și este cunoscut în istorie pentru că și-a lăsat averea „acelei părţi a naţiunii române din Ungaria şi Transilvania care aparţine la confesiunea orientală ortodoxă”.

În numele său a fost făcută o fundație care, în zilele noastre, este estimată la aproximativ 1 miliard de euro.

Emanoil Gojdu, militant activ pentru românii din Transilvania

În ciuda faptului că merită știută de cât mai mulți români, povestea filantropului Emanoil Gojdu este cunoscută de prea puțini oameni, în zilele noastre, întrucât istoria are darul de a mai fi și uitată, uneori.

El este cel care a luptat pentru drepturile românilor din Transilvania, dar și a celor care locuiau în Ungaria și a redactat o proclamație numită „Înştiinţarea către Românii de legea răsăriteană neunită”.

Emanoil Gojdu s-a născut în data de 9 februarie 1802, la Oradea, într-o familie aromână originară din Moscopole, iar, după terminarea liceului, a mers la Budapesta, Bratislava și Viena, pentru a urma cursurile unor instituții de studii juridice.

Așa se face că, în 1824, își începe cariera în avocatură la Budapesta, dar se afirmă rapid în domeniu, deschizându-și propriul cabinet.

Imediat după ce a izbucnit revoluția pașoptistă şi în Transilvania, a încercat să găsească o soluție pentru Proclamaţia de la Blaj, din perioada 3-15 mai 1848.

Zis și făcut: „Înştiinţarea către Românii de legea răsăriteană neunită” devenea realitate și se contura drept prim pas spre o adunare populară la Timişoara, stabilită pentru data de 25 iunie 1848.

Din păcate, această adunare nu ajungea să devină realitate, dar în perioada imediat următoare scria „Petiţia neamului românesc din Ungaria şi Banat”, adresată direct Casei de Habsburg, în care era cerută independenţa românilor faţă de Mitropolia sârbească de la Carlovit.

La scurt timp, Emanoil Gojdu era numit prefect al judeţului Caraş.

Ce s-a întâmplat cu banii lăsați de Emanoil Godju pentru ajutorarea studenților și preoților

În anul 1869, este numit consilier la Curtea de Casație la Budapesta. El are să ocupe această funcție pe tot parcursul vieții sale.

Interesant este că, în testamentul făcut la data de 4 noiembrie 1869, cu un an înainte să moară, el a lăsat toată averea sa „acelei părţi a naţiunii române din Ungaria şi Transilvania care aparţine la confesiunea orientală ortodoxă”, în scopul acordării unor burse studenţilor, dar și pentru ajutorarea preoţilor.

Așa a luat naștere o fundație, care a fost evaluată parțial la mai bine de 12 milioane de dolari, în timp ce restul moștenirii a fost evaluată la aproape 800 milioane de dolari.

În zilele noastre, valoarea Fundației Gojdu este estimată acum la aproape 1 miliard de euro.

În luna octombrie a anului 2005, prim-ministrul de atunci, Călin Popescu Tăriceanu, împreună cu ministrul de externe Mihai Răzvan Ungureanu au semnat cu guvernul maghiar un acord care prevedea înființarea unei fundații publice româno-maghiare care să poarte numele de Gojdu.

Potrivit a ceea ce se semnase, fundația ar fi trebuit să fie susținută financiar atât de guvernul român, cât și de cel maghiar.

În jurul lui Emanoil Gojdu au existat chiar și o serie de controverse, fără ca filantropul să aibă vreo vină, însă. Anumiți critici au susținut, la vremea respectivă, că parteneriatul dintre România și Ungaria nu ar fi de bun augur, de vreme ce s-ar ceda gratuit patrimoniul fundației către țara vecină.

În luna martie a anului 2008, Președinția României a semnat un decret pentru promulgarea Legii privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului 183/2005 pentru ratificarea Acordului privind înființarea Fundației Gojdu.

Pe 9 februarie 2018, la împlinirea a 216 ani de la nașterea lui omului politic, la Oradea, începea un alt scandal, de data aceasta legat de statuia lui Gojdu care fusese demontată din Piața Unirii.

Nemulțumiții s-au organizat pe Facebook, totul ca ulterior să protesteze împotriva deciziei în fapt.