Pe ce dau banii românii în funcție de regiune. Oltenii cumpără haine și medicamente HARTA
În 2023 românii dau cei mai mulți bani pe mâncare, arată datele Institutului Național de Statistică, însă în funcție de regiunile geografice oamenii au priorități diferite când vine vorba de cumpărături: în Moldova se dau banii pe lemne, iar bucureștenii pe haine și medicamente, potrivit unei analize făcute de Hotnews.
Care sunt cele mai sărace zone din România
În 2023 românii dau cei mai mulți bani pe mâncare, arată datele Institutului Național de Statistică, însă în funcție de regiunile geografice oamenii au priorități diferite când vine vorba de cumpărături: în Moldova se dau banii pe lemne, iar bucureștenii pe haine și medicamente, potrivit unei analize făcute de Hotnews.
România se dezvoltă inegal, potrivit Ministerului Dezvoltării, iar cele mai dezvoltate zone sunt: București, cu un PIB de aproape 27.000 de euro pe cap de locuitor, urmat de Cluj, cu 14.000 și Timiș cu 13.000 de euro.
La polul opus, cele mai sărace sunt Vaslui, cu mai puțin de 5.000 de euro pe cap de locuitor, Botoșani cu 5.400 și Călărași cu 5.600 de euro.
O analiză a INS arată pe ce dau banii românii în funcție de regiune, iar din calcul sunt scoase cheltuielile privind alimentele și țigările. Astfel, Moldova dă banii pe lemne și cărbuni, în timp ce în București și Ilfov interesul este unul scăzut.
Bijuterii la Capitală, dar nu și în Moldova
La capitolul bijuterii Capitala este fruntașă, iar cei mai dezinteresați sunt moldovenii. De aer condiționat și aparate de încălzit tot bucureștenii sunt interesați. Cele mai multe jucării pentru cei mici tot în București și Ilfov interesul este mai ridicat .
Însă Bucureștenii sunt pe primul loc la haine, în timp ce regiunea de nord-est este abia la jumătate. Și medicamentele ocupă un loc important în aproape fiecare regiune.
Pe ce dau banii românii
Românii au cheltuieli mai mari decât veniturile, potrivit datelor. Astfel, oamenii dau cei mai mulți bani pe mâncare, în medie, 1.300 de lei în fiecare lună, iar aproape 700 de lei merg către locuință. Abia după ce plătesc transportul, dar şi cele necesare pentru întreţinerea locuinţei, românii se gândesc şi la educaţie sau la sănătate
- alimente – 1.300 de lei
- locuință (apă, electricitate, gaze) – 680 de lei
- îmbrăcăminte și încălțăminte – 229 de lei
- băuturi alcoolice și tutun – 270 de lei
- sănătate – 226 de lei
- transport – 237 de lei
- îngrijire personală – 194 de lei
- hoteluri/cafenele – 63 de lei
- educație – 23 de lei
- recreere, sport și cultură – 61 de lei
Românii sunt cei mai săraci din UE
În schimb, locuitorii din Irlanda, Luxemburg, Austria, Danemarca și Germania cheltuie cel mai putin pe mâncare și sucuri, între 8 si 11 procente.
În privinta banilor dați pe băuturi alcoolice, letonii și estonii sunt campioni cu procente din venituri, potrivit EuropaFM. Românii sunt peste media Uniunii Europene, cu 2,5%. Cele mai mici ponderi au fost înregistrate în Grecia și Italia, ambele cu 1,0%, Țările de Jos și Spania, cu câte 1,3%.
Români sunt cei mai expuși riscului de sărăcie şi excluziune socială din Uniunea Europeană, potrivit datelor publicate de Eurostat.
În rândul statelor membre ale UE, cea mai mare pondere a persoanelor expuse riscului de sărăcie şi excluziune socială se înregistra în 2022 în România (34,4%), Bulgaria (32,2%), Grecia şi Spania (ambele cu 26%). Pe de altă parte, cele mai mici ponderi se înregistrau în Cehia (11,8%), Slovenia (13%) şi Polonia (16%), scrie ziarul Adevărul.
Potrivit oficiului european de statistică, anul trecut 95,3 milioane de persoane din UE (echivalentul a 21,6% din populaţie) erau supuse riscului de sărăcie şi excluziune socială, adică trăiau într-o gospodărie care se confrunta cu cel puţin una dintre cele trei situaţii: risc de sărăcie, deprivare materială şi sociala severă şi /sau trăiau într-o gospodărie cu intensitate foarte redusă a muncii. Eurostat precizează că cifrele au rămas relativ stabile comparativ cu 2021, când 95,4 milioane de persoane din UE (22% din populaţie) erau supuse riscului de sărăcie şi excluziune socială.