Partea neștiută din traseul marelui drum roman, până acum: descoperirea care a uimit arheologii, pe șantierul autostrăzii Sibiu – Pitești
Arheologii de la Muzeul Național de Istorie și specialiștii care se ocupă de proiectul Autostrăzii Sibiu–Pitești au făcut o descoperire importantă. Și anume, aceștia au descoperit o parte neștiută până acum din traseul marelui Drum Roman.
Astfel, arheologii au descoperit artera care făcea legătura între zonele de la sud și de la nord de Carpații Meridionali. Aceasta pornea de la Dunăre și mergea paralel cu Oltul. De asemenea, trecea pe la Corabia – Sucidava (vechea capitală a tribului dacic al sucilor), mai departe pe la Drăgășani (Rusidava), Râmnicu Vâlcea (Buridava – Stolniceni), Călimănești (Arutela) și ajungea la Boița (Caput Stenarum – castrul roman din Sibiu), în Transilvania, traversând munții, scrie ziarul Adevărul.
Acest drum mai este denumit „Autostrada Antichității” sau marele Drum Roman ori Calea lui Traian din Dacia, fiindcă pe aici s-a circulat neîntrerupt timp de mai bine de 1500 de ani.
Descoperirea a fost făcută odată cu demararea construcției autostrăzii Sibiu – Pitești. A fost nevoie de cercetări mai aprofundate în teren pentru a proteja dovezile istorice, cu ajutorul UNESCO. Fortificațiile de pe traseul Limes Alutanus, implicit de pe Valea Oltului, au ajuns în atenția reprezentanților Patrimoniului Mondial. Astfel, s-au descoperit noi urme ale Drumului Roman.
Un drum roman important a fost descoperit la Sibiu
„Cea mai spectaculoasă porțiune a drumului roman a fost redescoperită recent la sud de Copăceni (în Racovița – Vâlcea), loc în care era amintit de mai multe surse. Din datele cunoscute în acest moment, reiese că traseul viitoarei Autostrăzi Sibiu – Pitești este foarte apropiat de acest segment de drum, astfel încât atragem atenția asupra obligativității de a fi luate măsurile optime pentru ca această porțiune de drum să nu fie distrusă”, spun arheologii care au făcut descoperirea.
Conform unui studiu realizat de arheologi și de specialiștii care se ocupă de proiectul Autostrăzii Sibiu – Pitești, pe tronsonul Boița – Cornetu (al doilea lot), s-a concretizat într-un material actualizat menit să demonstreze că urmele celei mai vechi „autostrăzi” s-au păstrat până în zilele noastre. Studiul cu titlul „Limes Alutanus: drumul și castrele din zona defileurilor” este semnat de Ovidiu Țentea și Vlad Călina de la Muzeul Național de Istorie al României și Florian Matei – Popescu de la Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan”.
Studiul a avut în vedere discuțiile legate de traseul drumului roman și amplasarea fortificațiilor romane din zona „defileurilor” Oltului, pe cursul inferior. Atât pe Valea Oltului, cât și paralel cu Oltul până la Dunăre, există nenumărate zone în care urmele acestei căi rutiere nu au fost încă șterse ori distruse de construcții, ape, prin modificarea cursului râului ori fenomene ale naturii etc.
Cel mai vizibil segment de drum roman neîntrerupt, pe o distanță de 17,5 km, pornește de la Celei – Sucidava spre satul Crușovu, județul Olt.
„Acesta se pare că a fost reparat o dată cu inaugurarea podului de la Sucidava în timpul domniei lui Constantin cel Mare”, au spus istoricii.
Ca referință, constructorul austriac PORR a început de curând lucrările pe Secțiunea 4 a autostrăzii A1 Sibiu – Pitești, iar în acest an ar trebui să pornească forajele la unul dintre cele mai lungi tuneluri de pe această autostradă și din România.
Austriecii de la PORR au semnat încă din noiembrie 2021 un contract de circa 1,7 miliarde de lei pentru execuția celor 9,86 de kilometri de autostradă dintre Curtea de Argeș și Tigveni – Secțiunea 4 parte a A1 Sibiu – Pitești. DIn martie 2022 curge termenul contractual pentru proiectare de 16 luni, dar ministrul Transporturilor anunță deja că antreprenorul se va apuca de lucrări mai repede.
De-a lungul tronsonului, firma austriacă va avea de construit și un tunel lung de circa 1.350 de metri pe sub dealul Momaia, unul dintre cele mai lungi tuneluri de pe Autostrada A1 și primul tunel de autostradă în construcție în România.