Locul unic la doar 2 ore distanță de Bucureşti. Drumul regal de care puţini români au habar
La aproximativ două ore distanță de București se află locul unic de care, probabil, cei mai puțini români știu. Descoperă cum poți ajunge pe drumul regal, chiar dacă ai fost acolo cel puțin o dată și nu ți-ai dat seama de acest lucru.
Mulți dintre noi am ajuns cel puțin o dată la Castelul Peleș, însă foarte puțini am auzit de Aleea Regală. Acest drum pornește din spatele castelului și se șerpuiește până la Stâna Regală care a luat ființă la puțin timp după inaugurarea edificiului, în anul 1883.
La începuturile sale, acest drum reprezenta doar o potecă pe pământ, însă din anul 1889 drumul este construit prin pădure. Aleea respectivă a fost pietruită, i-au fost adăugate borduri, iar intervalele au fost umplute cu piatră de la Poiana Țapului. Pe alocuri, aleea prezintă balustrade din beton semănând cu crengi împletite.
În vremea lui Ceaușescu, aleea a fost pavată cu piatră fasonată, iar în locul balustradelor din beton au fost montate unele din lemn. Natura și-a intrat încă o dată în rol, astfel că mare parte a aleii a reintrat în legea sa, lucru care a dezorientat drumeții și răpind frumusețea redată de drumul creat de peisagiștii regali.
Anual, aleea este curățată și amenajată de către Asociația pentru Patrimoniul Regal Peleș în colaborare cu specialiștii Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București. Aproape de cota 1400, aleea se împarte în două.
Drumul din partea stângă merge către Cotă, în timp ce cel din partea dreaptă reprezintă începutul pentru Aleea Regală ce prezintă pe alocuri marcaje cu linie albastră. Imediat după ce traversezi podul peste pârâul Peleș, drumul poate fi continuat doar la pas.
Aleea Regală
Plimbă-te regește prin locul unic aflat la doar două ore de București
La cea de-a doua bifurcație a drumului, acesta este urmat de către cel din stânga care se regăsește pe sub versant, ajungând la un izvor. Cei care doresc să ajungă la Poiana Stânei Regale trebuie să știe că din acest punct mai este foarte puțin drum de parcurs.
Acolo te poți bucura de o priveliște în care apar crestele munților Bucegi, stâncile Franz Iosif care reprezintă un monument natural geomorfologic, precum și imaginea care îți taie răsuflarea cu Valea Prahovei, Munții Baiului, Piatra Mare și Postăvaru.
În anul 1896, Franz Iosif vizita România odată cu inaugurarea Porților de Fier. Vizitatorul de rang înalt a rămas peste noapte în Sinaia, călătorind într-o excursie către Stâna Regală. Acesta a urcat pe platforma amenajată pe stâncă ce se află la o altitudine de 1.299 de metri pentru a se putea bucura de panorama în care putea observa Sinaia și Valea Prahovei.
După vizita respectivă, Carol I a decis ca acele stânci să se numească după împăratul austro-ungar. Punctul de observare al Stâncilor Franz Iosif se regăsește într-un loc special amenajat între copaci. Pe peretele stâncilor se regăsește un basorelief cu chipul împăratului Franz Iosif stând față în față cu Regele Carol I și Regina Elisabeta.
Lucrarea a fost realizată în anul 1897 de către Antoine Lecomte du Nouÿ. Cel care a realizat trei copii de bronz ale tabloului care se regăsește în Castelul Peleș a fost Carol Storck. Operele celui din urmă au fost amplasate pe celebra stâncă, în timp ce un exemplar i-a fost dat cadou împăratului austro-ungar.
FOTO: Blogul meu de călător