INTERVIU Alina Sfârlea, psiholog: ce faci cu stresul de la muncă, burnout-ul. Ce faci când îți pierzi jobul

Perspectivele economice pentru anul 2023 sunt nesigure. În urma unei pandemii, în perioada unui război în desfășurare, criza financiară bate la ușă și se materializează prin concedieri, stres la locul de muncă și multe altele.

Despre cum să gestionăm stresul la birou, despre burnout, despre cum să reacționăm dacă suntem concediați și despre alte subiecte de pe piața muncii din România, redacția Playtech a discutat cu psihologul Alina Sfârlea.

Ozana: Cum reacționează oamenii când își pierd locul de muncă și ce pași ar trebui să urmezi dacă ești dat afară?

Alina: Pierderea locului de muncă reprezintă unul dintre cele mai stresante momente din viață noastră, iar, în funcție de cât de mult îți plăcea și de cât de important era pentru tine, pierderea lui poate avea un efect puternic aupra stării tale emoționle și, implicit, fizice.

Există câteva etape emoționale: șocul și refuzul, care apar imediat ce primești vestea, teama apare în următoarele zile, când îți analizezi situația financiară, apoi depresia, care poate fi moderată și vindecată (plângând sau discutând cu un prieten). Depresie poate fi intense, încât este nevoie de asistență medicală sau psihologică. Apoi, urmează resemnarea, etapă în care foloseșți deja o atitudine optimistă și mergi mai departe în căutarea reală a unui nou loc de muncă.

Felul în care vei trece de aceste etape este s-ar putea să difere foarte puțin, însă cel mai important este felul în care-i vei face față fiecăreia dintre ele. Modalitatea cea mai bună de a face față factorilor de stres provocați de aces eveniment este de a sta cu gândurile în prezent: „Aici și acum, ce am de făcut?” și găsirea unui plan de acțiune. Să nu uităm că acolo unde este atenția mea se duce și energia mea.

Așadar, e nevoie să te focusezi pe propria persoană și grija față de tine, adoptând o atitudine sănătoasă față de minte și corp și să fii atent la următoarele aspecte din viața ta:

• dieta – poate ai observat că mănânci mai multe dulciuri, pentru că te fac să te simți mai bine emoțional. Înlocuiește-le cu fructe, de exemplu.
• odihna – înainte de a merge la culcare, pregătește-ți mintea și corpul pentru relaxare. Intră în starea de relaxare, scriind gândurile care îți creează discomfort. Scrie-le și aruncă hârtia. Fă o baie caldă, apoi fă o meditație de relaxare, dacă ești în ordine cu această zonă. Folosește aromaterapia. Orice lucru din toate acestea contribuie la aducerea în minte și corp a stării de bine și pregătește organismul în totalitea lui pentru odihnă.
• mișcarea – e foarte importantă și ea. Nu e nevoie să cheltui bani pentru a face plimbări în aer liber sau câteva exerciții în fața geamului deschis, dimineața la trezire. Poți să iei cu tine un prieten sau pe cineva drag.
• starea de observator – analizează-ți sentimentele în fiecare zi. Observă ce simți. Te va ajută să faci față perioadei de stres.

Sănătatea mentală este extrem de importantă. Încearcă să priveșți pierderea locului de muncă cu șansa de a-ți face viață mai bună. Poate ai avut un vis la care nici nu știi când ai renunțat. Fă-ți o listă cu activitățile care îți plac și gândește-te la o schimbare importantă care te-ar face să te trezeșți fericit în fiecare zi. Cere ajutor, oricine îți poate da un sfat sau să te ajute cu un plan.

Iar dacă cu toate acestea nu reușeșți să treci mai departe peste această perioadă, nu ezită să ceri ajutor de specialitate. Un psiholog bun poate să te ajute să depășești momentul.

Ozana: Cât de importantă este atitudinea atunci când îți cauți de lucru, ce ar trebui să faci ca să-ți sporești șansele de angajare?

Alina: Participă la acțiuni de voluntariat, intră în comunități. Implică-te unde e nevoie de oameni pentru a da o mână de ajutor într-o acțiune de binefacere. Cine știe la ce noi oportunități ajungi?

Asta ar trebui să contribuie la a-ți „popula” mintea cu gânduri creative și aducătoare de soluții. Dacă rămânem în rolul de victim, activăm doar frica, panica, neliniștea care nicidecum nu aduc nimic constructiv în viața noastră.

De asemenea, organizează-ți timpul. Observă cum îți petreci timpul în fiecare zi și învață cum să-l faci mai eficient pentru tine.

„Atitudinea este totul” – aceasta ne poate ajută să reușim în obținerea unui loc de muncă dorit. Pentru că e mult mai ușor să lucrezi la aptitudini, decât la atitudini. Așadar, angajatorul ia în considerare, în primul rând, atitudinea pe care o are un intervievat.

• încrederea și controlul de sine – este dovedit științific că inteligență emoțională este foarte importantă. Aș spune că este chiar mai importantă decât un IQ ridicat, pentru că un om cu un echilibru emoțional stabil, care zâmbește, care vorbește cald și cu încredere, care glumește este mult mai apreciat decât cineva care stă cu privirea în pământ, anxios, intimidat și crispat.
• entuziasmul – un angajator apreciază pasiunea și entuziasmul unei persoane de domeniul în care lucrează. Pasiune tradusă prin cursurile la care participă și timpul acordat dezvoltării pe un anumit domeniu.
• Motivația – angajatorul caută o perspectiva asupra modului în care o persoană este motivate și determinată să reușească și care este atitudinea pe care o adopta în atingerea obiectivelor.

Ozana: Peste 45 de ani, șansele de angajare se diminuează semnificativ. Ce sfaturi le-ați da celor care se află la această vârstă și întâmpină dificultăți în procesul de recrutare?

Alina: Conceptul limitativ cum că după 45 de ani îți găseșți greu un loc de muncă este depășit și pot exemplifica cu câteva argumente.

Din punct de vedere psihologic, după 45 de ani ai capacitatea de a fi un angajat valoros fizic și mental, iar angajatorii recunosc că aceștia sunt cei mai stabili angajați. De asemenea, se consideră că acele persoane au deja o viață personală echilibrată. Experiența de viață vine la pachet cu maturitatea profesională, personală, cu responsabilitatea, cu disciplina, cu o mai bună ancorare în ceea ce privește munca.

Da, mai există și reținerea angajatorului cum că nu este suficient de bine pus la punct cu digitalizarea, sau că poate există un anumit nivel de plafonare. Așadar, e nevoie ca ambele părți să se întâlnească undeva la mijloc, pentru a nu pierde nici unii, nici alții o colaborare benefică pentru ambele părți.

Ozana: Ce ați observat la pacienți, în perioada pandemiei, dar și după – în criza economică actuală? Cu ce probleme legate de locul de muncă vin la orele de terapie?

Alina: La terapie vin foarte multe persoane cu burnout sau cu suprasolicitare profesională. Câteva simptome pentru acestea sunt oboseala cronică, energia scăzută, insomniile, lipsa de interes, nervozitatea, iritabilitatea, frustrarea.

Primul stadiu al epuizării profesionale este neglijarea nevoilor personale. Apoi, apariția situațiilor conflictuale, la birou, acasă, sentimentul de devalorizare și apariția stărilor depresive sau de anxietate.

Gestionarea acestor stări ține atât de angajat, cât și de angajator, prin schimbarea unor factori de la locul de muncă, mediul de lucru de susținere, cursuri de gestionarea stresului și alte programe speciale de asistare a angajaților, stabilirea unor obiective realiste, prioritizarea activităților, evitarea suprasolicitării.

Astfel, în cazul sindromului burnout este nevoie de ieșirea din rutină, diversificarea activităților, „să te întorci cu fața către tine”, cum îmi place mie să le spun pacienților mei, să-ți găsești sau să-ți regăsești plăcerile și hobby-urile uitate. Iar în cazuri extreme, chiar schimbarea locului de muncă. Reevaluează-ți prioritățile și nu uita că tu ești cea mai importantă persoană din viața ta. Ia-ți un concediu, petrece timp cu prietenii și cu familia.