Fenomenul shrinkflation, o sursă majoră de stres când mergi la cumpărături. Plătești la fel, primești mai puțin, suporți scumpirea, te enervezi maxim

În contextul în care prețurile au crescut pe întregul lanț de aprovizionare la nivel global, producătorii și comercianții caută soluții din ce în ce mai creative pentru a-și recupera pierderile și, dintr-un punct de vedere, pentru a păcăli cumpărătorii că, de fapt, nu s-a schimbat nimic. Așa a apărut shrinkflation.

Fenomenul care este o combinație între shrink (a micșora) și inflație se traduce în practică prin menținerea prețului la un produs dar micșorarea mai mult sau mai puțin evidentă a cantității. De exemplu, poate luna trecută cumpărai un bidon de bere la 2,5 litri, acum este la 2,25 litri dar costă la fel. Poate luai o Cola la 0,75 litri, acum este la 0,66 litri, prețul rămânând de asemenea neschimbat. Din păcate, deși a fost introdus inițial în occident, tot mai mulți români sunt frustrați de această realitate.

Shrinkflation în România

Pe meleaguri mioritice, 93% dintre respondenții la un studiu realizat la începutul acestei veri au observat schimbări ale dimensiunilor pentru produsele pe care le consumă în mod obișnuit. Percepția generală asupra fenomenului este că vorbim de un marketing înșelător și, de cele mai multe ori, duce la o pierdere a încrederii în brandul cu pricina.

În teorie, fenomenul ar trebui să treacă neobservat. În practică, oamenii observă clar schimbarea și se frustrează. Fenomenul este foarte popular în Marea Britanie, iar feedbackul din piață este, în mod evident, unul negativ, conform The Guardian.

Borcanele mai mici de gem au fost printre cele mai citate produse alimentare de către cititori după decizia brandurilor binecunoscute Cottee’s și Rose’s de a-și reduce ambalajele de 500 g la 375 g, fără o reducere echivalentă a prețului. Ambele companii au construit relații pe termen lung cu clienții, un cititor dezvăluind că a cumpărat marmeladă Rose de 50 de ani. „Același preț, mai puțin produs”, a spus cititorul. „Eu și soțul meu ne enervăm în fiecare dimineață. Necinstit și dezamăgitor.”

„Deși nu avem cifre exacte disponibile, ar fi corect să spunem că am observat o creștere a cazurilor în care se întâmplă acest lucru”, a spus un purtător de cuvânt al Biroului de Statistică. Supărător este și faptul că produsele micșorate cu noi ambalaje nu sunt urmărite constant de către vânzători, iar cel puțin de câteva ori, oamenii ajung să fie păcăliți. Așa s-a ajuns în situația în care bugetele gospodăriilor se îngustează, iar profiturile supermarketurilor au crescut.