Fenomen spectaculos surprins deasupra Pământului de către un astronaut. Ce sunt și cum apar „fulgerele roșii”
Într-un experiment revoluționar cunoscut sub numele de proiectul Thor-Davis, astronautul danez Andreas Mogensen s-a angajat într-un efort remarcabil de a surprinde frumusețea evazivă a furtunilor din modulul observator Cupola al Stației Spațiale Internaționale (ISS). Acest fenomen spectaculos a fost suprins în toată frumusețea sa, arătând fulgere roșii.
În fiecare sâmbătă, Mogensen se poziționează cu sârguință în Cupola, echipat cu o „cameră pentru evenimente” special concepută pentru a fotografia furtunile dintr-un punct de observație unic deasupra Pământului. Obiectivul principal al acestui experiment este de a studia furtunile intense și diferitele fenomene meteorologice din atmosfera superioară, oferind oamenilor de știință perspective fără precedent asupra acestor evenimente naturale.
Prima imagine lansată în urma experimentului Thor-Davis a dezvăluit deja un eveniment ceresc captivant – un eveniment luminos tranzitoriu (TLE), cunoscut în mod colocvial sub numele de „sprites” sau „fulgere roșii”. Aceste fenomene luminoase rare au loc între 40 și 80 de kilometri deasupra suprafeței Pământului. Deși TLE-urile au fost raportate de piloți de zeci de ani, documentarea lor a fost realizată pentru prima dată abia în iulie 1989. Ceea ce face aceste fulgere extraordinare este culoarea lor roșie ciudată, care se manifestă ca urmare a descărcării electrice care interacționează cu azotul din mezosfera Pământului.
Camera pentru evenimente a lui Andreas Mogensen, proiectată de Agenția Spațială Europeană (ESA), funcționează mai asemănător cu ochiul uman decât cu o cameră convențională. Sesizează schimbările de contrast, mai degrabă decât să capteze imagini statice, permițând o reprezentare dinamică și de înaltă rezoluție temporală a fenomenelor de fulgere.
Fenomenul spectaculos care redă „fulgere roșii”
Una dintre caracteristicile remarcabile ale camerei este capacitatea sa de a produce aproximativ 100.000 de imagini pe secundă în timp ce consumă energie minimă. Această pricepere tehnologică le permite oamenilor de știință să surprindă și să analizeze procesele rapide asociate cu fulgerele atmosferice superioare.
Olivier Chanrion, principalul om de știință al experimentului Thor-Davis, și-a exprimat entuziasmul față de rezultatele inițiale, afirmând: „Aceste imagini realizate de Andreas sunt fantastice. Camera Davis funcționează bine și ne oferă rezoluția temporală mare necesară pentru a surprinde procesele rapide în fulger”. Experimentul își propune nu numai să dezvăluie misterele TLE-urilor, ci și să ne aprofundeze înțelegerea modului în care fulgerele din atmosfera superioară influențează concentrația gazelor cu efect de seră.
Fulgerele rosii se manifestă ca urmare a descărcării electrice care interacționează cu azotul din mezosfera Pământului.
Semnificația efortului lui Mogensen depășește atractivitatea estetică a surprinderii fenomenelor atmosferice rare. Experimentul Thor-Davis reprezintă un pas esențial înainte în avansarea cunoștințelor noastre despre procesele atmosferice ale Pământului, oferind oamenilor de știință instrumentele pentru a studia și înțelege evenimentele care au fost cândva evazive și enigmatice.
Pe măsură ce ne aprofundăm în interacțiunea dinamică dintre modelele meteorologice și atmosfera superioară, revelațiile din acest experiment au potențialul de a ne remodela înțelegerea sistemelor atmosferice complexe ale Pământului, potrivit iflscience.com.