Fascinanta poveste a „mamei” criptologiei: realizările lui Elizebeth Smith Friedman au fost descoperite abia după moartea ei

Criptologul american Elizebeth Smith Friedman a reuși să spargă coduri în timpul Primului Război Mondial, pe vremea prohibiției, dar și în cel de-al Doilea Război Mondial. Cu toate astea, realizările ei nu au fost dezvăluite decât după deces.

Timp de zeci de ani, Statele Unite au avut o armă secretă. În timpul Primului Război Mondial, al celui de-al Doilea Război Mondial și al prohibiției, țara a apelat frecvent la un spărgător de coduri talentat pe nume Elizebeth Smith Friedman, pentru a decoda secretele inamicilor.

Înzestrată cu capacitatea de a observa ceea ce altora le era imposibil, Friedman a devenit unul dintre primii cetățeni americani care au reușit să decodeze în timpul Primului Război Mondial.

În următorii zece ani, împreună cu funcționarul ei, ea a reușit să spargă mai bine de 12.000 de criptări trimise de contrabandiști, în timpul prohibiției.

Mai mult, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, abilitățile lui Friedman au scos la iveală un complot nazist de a ataca America de Sud.

Cu toate acestea, munca lui Friedman a trecut neobservată, ba mai mult, J. Edgar Hoover și-au asumat de multe ori meritele. Friedman a promis că nu va vorbi niciodată despre munca sa, atât timp cât trăiește.

În 2008, fișierele desecretizate au dezvăluit adevărul: Elizebeth Friedman, „Mama Criptologiei”, a jucat un rol crucial în istorie.

De la Shakespeare… la decodări

Născută pe 26 august 1892, Elizebeth Smith Friedman a iubit mereu cuvintele. Potrivit publicației Time, îi plăcea să citească și să scrie de la o vârstă fragedă, iar revista Smithsonian relatează că a insistat să urmeze o facultate care să o specializeze în literatură engleză, chiar dacă tatăl său nu era de acord cu asta.

După ce s-a stabilit la Chicago, Friedman a avut parte de o întâlnire întâmplătoare la Biblioteca Newberry, una care i-a schimbat viața. În timp ce vizita biblioteca pentru a examina o ediție originală din 1623 de-a lui Shakespeare, o bibliotecară i-a recomandat să-l contacteze pe George Fabyan, un milionar care speră să folosească codificarea pentru a dovedi că lucrările lui Shakespeare au fost, de fapt, scrise de Sir Francis Bacon.

Lucrând pentru Fabyan la Riverbank Laboratories, Friedman a învățat cum să spargă coduri și așa l-a cunoscut pe soțul ei, William.

În momentul izbucnirii Primului Război Mondial, relatează Smithsonian Magazine, Fabyan și-ar fi „donat” echipa de spărgători de coduri Departamentului de Război, pentru a ajuta la descifrarea mesajelor inamice. Potrivit Institutului Naval din SUA existau doar câțiva astfel de specialiști, la acea vreme, iar Friedman și soțul erau doi dintre ei.

În timpul Primului Război Mondial, Elizebeth Smith Friedman și soțul ei au petrecut aproximativ patru ani lucrând în singurul laborator criptologic din țară, potrivit Agenției Naționale de Securitate.

Nu numai că au dezvoltat metodologii care sunt folosite până în ziua de azi, dar ambii și-au dovedit capacitatea de a fi foarte buni. Cuplului i s-a cerut să se mute la Washington DC, unde William a început să lucreze la Army Reserve Signal Corps, iar Friedman s-a alăturat Gărzii de Coastă.

Deși Primul Război Mondial se terminase, Statele Unite au aveau acum o nouă problemă pe mâini. După începerea prohibiției, în 1920, țara a fost brusc copleșită de contrabandiștii de alcool. Garda de Coastă a vrut ca Friedman să ajute la descifrarea codurile.

Friedman a constatat că munca ei de investigație a contrabandiştilor era ca o joacă de copii; contrabandiştii foloseau coduri simple, uşor de spart. „Când alegeți un cuvânt cheie”, a scris ea, „nu alegeți niciodată unul care este asociat cu proiectul în care sunteți implicați”.

Revista Time a raportat că ceea ce a făcut ea a dus la 650 de urmăriri penale și că, ulterior, ar fi depus mărturie de 33 de ori.

„Doamna Friedman a făcut o impresie neobișnuită”, a scris, la vremea respectivă, colonelul Amos W. Woodcock, asistent special al procurorului general, despre una dintre mărturiile lui Friedman, potrivit revistei Smithsonian.

Munca lui Elizebeth Smith Friedman, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, a fost adesea frustrantă. În primul rând, Marina americană a preluat Garda de Coastă în 1941 și a retrogradat-o din cauza faptului că era femeie. În al doilea rând, Friedman a fost desemnată să spargă codurile spionilor naziști din America de Sud, dar, conform istoriei, a dorit să lucreze la coduri mai complexe de atât.

Cu toate acestea, Friedman s-a pus pe treabă. Sarcina ei era să spioneze naziștii despre care SUA se temeau că ar încuraja loviturile de stat în America de Sud, destabilizand regiunea. Această misiune a devenit cu atât mai dificilă în momentul în care directorul FBI, J. Edgar Hoover, i-a informat pe naziști, lansând prematur un raid și expunând operațiunea.

În ciuda acestui eșec, Friedman s-a impus. Institutul Naval al SUA raportează că a localizat rețeaua nazistă în America de Sud, a descifrat 4.000 de mesaje, a interceptat 48 de comunicații radio și a spart trei coduri Enigma. Deși naziștii și-au schimbat codurile după raidul lui Hoover, Friedman a reușit să le descifreze și pe acestea.

Totuși, ea primea rareori credit pentru munca depusă. Revista Smithsonian relatează că Hoover și-ar fi asumat meritul pentru o mare parte din succesul ei, iar Institutul Naval al SUA notează că locotenentul comandant al Gărzii de Coastă, Leonard T. Jones, pe care Friedman îl învățase, ar fi făcut același lucru.

Realizările sale au fost ignorate

Într-adevăr, realizările lui Friedman au trecut neobservate.

Până a murit, în anul 1980, Elizebeth Smith Friedman și-a ținut realizările secrete. Revista Time a raportat că ar fi depus un jurământ în fața Marinei americane, promițând că nu va dezvălui niciun secret, cât timp va trăi.

Evident, toate acestea s-au schimbat în 2008, când mai multe dosare referitoare la munca lui Friedman au fost desecretizate, scoțând adevărul la iveală.

Astăzi, ea este recunoscută, alături de soțul ei, drept unul dintre cei mai influenți spărgători de coduri din istoria Americii. Friedman este uneori denumită „Mama Criptologiei” pentru rolul pe care l-a avut în dezvoltarea codurilor.

Totuși, într-o lume perfectă, femeia ar fi primit această recunoaștere pe timpul vieții sale, nu după, când nu-i mai servește la absolut nimic.