Efectul fumatului asupra creierului adolescenților. Semnalul de alarmă tras de cercetători

Fumatul este una dintre dependențele cel mai răspândite pe tot globul, dar efectele lui se resimt în bolile grave pe care le cauzează și starea generală afectată a sănătății, chiar dacă acestea apar în timp. Dar fumatul de la vârste tinere, încă din perioada adolescenței, duce și la probleme de dezvoltare a creierului, atrag atenția cercetătorii.

Efectul fumatului asupra creierului adolescenților

Scanările neurologice făcute de oamenii de știință au arătat că persoanele mai înclinate să înceapă să fumeze încă din adolescență tind să aibă mai puțină materie cenușie în două zone importante din creier, ce joacă un rol important în inhibiții și dependențe.

„Fumatul este, probabil, cea mai răspândit comportament adictiv din lume și e principala cauză a mortalității adulților”, a spus psihologul Trevor Robbins, de la Universitatea Cambridge.

„Începutul obiceiului de a fuma apare, de obicei, în perioada adolescenței. Orice modalitate prin care putem detecta timpuriu acest obicei, ne-ar permite să intervenim țintit și, astfel, să ajutăm la salvarea a milioane de vieți.”

O echipă internațională condusă de bioinformaticianul Tianye Jia,și de expertul în neurologie cognitivă, Shitong Xiang, de la Universitatea din Fudan, a comparat scanările creierelor a peste 800 de persoane din Marea Britanie, Germania, Franța și Irlanda, de-a lungul a diferite perioade de timp.  De asemenea, voluntarii au fost rugați să completeze câteva chestionare legate de trăsăturile de personalitate.

Semnalul de alarmă tras de cercetători

Cercetătorii, al căror studiu a fost publicat în Nature Communications, au comparat rezultatele provenite de la cei care au început să fumeze încă de la vârsta de 14 ani cu cele ale nefumătorilor și au repetat procedura cu persoane cu vârsta curpinsă între 19 și 23 de ani.

Imaginile inițiale au arătat că cei care s-au apucat de fumat de la 14 ani aveau mai puțină materie cenușie în cortexul prefrontal ventromedial stâng, o parte a creierului implicată în reglarea emoțiilor, a luării deciziilor și a autocontrolului.

Scanările făcute cinci ani mai târziu au indicat că și partea dreaptă a aceleiași zone din creier prezenta, de asemenea, o cantitate mai redusă de materie cenușie în comparație cu nefumătorii. Această zonă a cortexului prefrontal ventromedial este legată și de senzația de plăcere.

„Cortexul prefrontal ventromedial este o zonă-cheie pentru dopamină, hormonul plăcerii din creier”, a explicat psihiatrul Barbara Sahakian, de la Universitatea din Cambridge.

„Odată cu rolul în experiența recompensei, despre dopamina se crede, de mai multă vreme, că are o influență majoră și în autocontrol”.

Rezultatele adunate din răspunsurile la chestionare pot sugera de ce se întâmplă acest lucru.

„Ambele chestionare au examinat aflarea experiențelor aventuroase, dar au măsurat comportamente diferite”, a adăugat Robbins.

„Scala de măsurare a căutării de senzații tari s-a concentrat pe experiențele plăcute, dar întrebările din chestionar au inclus și subiecte precum impulsivitatea și dorința de a încălca regulile”

Participanții ale căror răspunsuri au arătat o mai mare tendință spre căutarea de senzații tari au fost cei care prezentau mai puțină materie cenușie în cortexul prefrontal ventromedial drept, în timp ce tendința de a descoperi lucruri noi a fost asociată cu mai puțină materie cenușie în cel stâng.

Aceasta dovedește mai puține inhibiții și o asumare de riscuri mai mari, comportamente ce cresc tendințele de a fuma încă din adolescență.

„Fumătorii au prezentat o pierdere excesivă de materie cenușie în lobii frontali drepți, lucru ce indică o legătură cu un comportament tot mai consolidat ce include fumatul și, în general, uzul de substanțe interzise.

Aceasta poate arăta o conexiune între cât de timpuriu se apucă cineva de fumat și felul în care acest obicei se transformă în dependență”, a spus Jia.

Celălalt substudiu s-a axat pe persoanele care încep să fumeze de la 19 ani. Acestea aveau, de asemenea, mai puțină materie cenușie în cortexul prefrontal stâng, ca la vârsta de 14 ani, în schimb prezentau aceeași cantitate, în lobul drept, ca și nefumătorii, până în momentul în care s-au apucat să fumeze.

Prin urmare, materia cenușie redusă din lobul frontal stâng poate fi un biomarker moștenit pentru persoanele care o tendință către dependențe.

„Oferirea de alternative fără tutun ori alte substanțe încă din primele faze ale uzului acestora poate ajuta la prevenirea tranziției către dependența de acestea”, au mai precizat Jia și colegii săi.

Unul din cinci decese ale persoanelor adulte din SUA este atribuit fumatului. Descoperirea timpurie a celor care sunt în cel mai mare pericol de a deveni dependenți de acest viciu ar putea salva viața a milioane de oameni.