Descoperirea care i-ar fi putut face viața mai ușoară lui Stephen Hawking, dacă ar fi trăit. Cipul pe creier care te ajută să „vorbești”
Pat Bennett, în vârstă de 68 de ani, obișnuia odinioară să facă mișcare zilnic, însă o boală nemiloasă i-a întrerupt viața, așa cum o știa, în anul 2012.
Recent, ea a primit o nouă șansă, când i-au fost fost implantate cipuri pe creier, ca parte a unui studiu clinic la Universitatea Stanford.
Cipurile au ajutat-o pe Bennett să comunice gândurile direct pe un monitor de computer, cu o viteză record de 62 de cuvinte pe minut, adică de trei ori mai rapidă decât cea mai bună tehnologie anterioară.
Profesorul Philip Sabes, de la Universitatea din California, San Francisco, care studiază interfețele creier-mașină și a co-fondat Neuralink-ul lui Elon Musk, a descris noul studiu drept o „mare descoperire”.
Vestea vine la doar câteva luni după ce FDA a acordat aprobare pentru Neuralink, permițând companiei să inițieze teste pe oameni pentru propria tehnologie de implanturi cu cip pe creier.
Pentru Bennett, totuși, această cercetare a reprezentat o nouă șansă.
Viața unei femei dde 68 de ani, semnificativ mai ușoară acum
Din 2012, Pat Bennett se luptă cu scleroza laterală amiotrofică, aceeași boală care i-a luat viața partenerului Sandrei Bullock, Bryan Randall, la începutul acestei veri, și pe cea a celebrului fizician Stephen Hawking, în 2018.
Pe parcursul a 26 de sesiuni, fiecare cu o durată de aproximativ patru ore, Bennett a lucrat cu un algoritm de inteligență artificială, ajutând la antrenarea AI pentru a identifica activitatea cerebrală.
Prin tehnologia senzorului creierului, pe care cercetătorii de la Stanford o numesc interfață intracorticală creier-computer (iBCI), Bennett ar încerca să comunice eficient aproximativ 260 până la 480 de propoziții per sesiune de antrenament către AI.
Propozițiile au fost selectate aleatoriu dintr-un set mare de date provenit dintr-o colecție de conversații telefonice colectate de producătorul de calculatoare Texas Instruments pentru o cercetare lingvistică din anii 1990.
IBCI, al cercetătorilor de la Stanford, a fost capabil să se miște cu 62 de cuvinte pe minut, de 3,4 ori mai rapid decât deținătorul recordului anterior și mai aproape ca niciodată de rata naturală a conversației umane, adică 160 de cuvinte pe minut.
„Am arătat că puteți decoda vorbirea dorită prin înregistrarea activității dintr-o zonă foarte mică de pe suprafața creierului”, potrivit dr. Jaimie Henderson, chirurgul care a efectuat instalarea electrozilor iBCI pe suprafața creierului lui Pat Bennett.