Defrișările globale se accentuează: Pericolul pentru oameni, climă și biodiversitate

Defrișările globale ale pădurilor au crescut cu 4% anul trecut, comparativ cu 2021, arată cel mai recent raport. Ne afectează în mod direct pe noi, oamenii, dar și clima și biodiversitatea.

Defrișările globale, în creștere

Mai exact, în total, 6,6 milioane de hectare de pădure au fost pierdute în 2022 – o suprafață de peste o dată și jumătate mai mare decât cea a Elveției, potrivit Forest Declaration Assessment.

Raportul publicat recent la Washington de către organizații științifice și asociații civile, printre care fundația dedicată protecției mediului WWF, a juxtapus distrugerea globală a pădurilor cu promisiunile publice ale țărilor, companiilor și investitorilor de a depune eforturi pentru a pune capăt acestui fenomen.

Vezi și: Se defrișează masiv: care sunt cifrele îngrijorătoare

Vezi și: Protejarea pădurilor la români, între mit și fantezie: analiza defrișărilor ilegale care îți ridică părul pe mână

Țările, companiile și investitorii au promis public să depună eforturi pentru a pune capăt distrugerii globale a pădurilor și pentru refacerea a până la 350 de milioane de hectare de terenuri distruse până la sfârșitul anului 2030. Raportul susține, însă, că lumea era foarte departe de acest obiectiv în 2022.

Agricultura, construcția de drumuri, incendiile și exploatarea forestieră în scopuri comerciale se numără printre principalii factori de distrugere a pădurilor, potrivit acestui document. „Pădurile lumii sunt în criză”, a declarat Erin Matson, de la firma de consultanță Climate Focus și coautoare a raportului.

„Toate aceste promisiuni au fost făcute pentru a stopa defrișările, pentru a finanța protecția pădurilor. Dar oportunitatea de a face progrese trece pe lângă noi an de an”, a subliniat aceasta.

Cum stă România

Potrivit lui Matson, defrișările ar trebui reduse cu 27,8% până la sfârșitul acestui an pentru a respecta promisiunile actuale. Există, însă, evoluții pozitive, se arată în raport. Spre exemplu, 50 de țări sunt pe cale să pună capăt defrișărilor. Brazilia, Indonezia și Malaysia, care găzduiesc păduri tropicale de mari dimensiuni, considerate rezervoare importante de CO2 și cu un rol important în lupta împotriva schimbărilor climatice, au înregistrat, de asemenea, progrese în ceea ce privește combaterea pierderilor.

Vezi și: Soluția la defrișările masive de pădure: lemnul făcut în laborator

Defrișăm și nu plantăm suficient. Așa se rezumă situația forestieră din România. Ca referință, fondul forestier național a înregistrat în anul 2021 o creștere de aproximativ 0,04% față de anul precedent. Iată care e situația pădurilor de la noi.

De asemenea, volumul de masă lemnoasă recoltată s-a majorat cu 1,7%, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS). La finalul anului trecut, suprafața fondului forestier era de 6.606.618 hectare (+2.412 hectare față de 2020). Dintre acestea, suprafața pădurilor totaliza 6.449.456 hectare,