Decizia de la Luxemburg care ar putea rezolva corupția din România: “prescripția faptelor”, desființată de CJUE. De ce contează

Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a hotărât luni că deciziile de încetare a proceselor penale a urmare a prescripției sunt contrare dreptului european, iar decizia trebuie să fie aplicată de instanțele din România. Astfel, CJUE a stabilit că măsura luată de CCR în mai 2022 prin care mii de persoane au scăpat de închisoare pentru că a intervenit prescripția este ilegală.

Care sunt efectele deciziei

Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a decis, luni, în urma sesizării Curții de Apel Brașov că deciziile de încetare a proceselor penale ca urmare a prescripţiei sunt contrare dreptului european.

Judecătorii de la Luxemburg au decis că instanțele naționale nu sunt autorizate să aplice un standard național de protecție privind principiul aplicării retroactive a legii penale mai favorabile (lex mitior) în împrejurări precum cele aflate la originea prezentei proceduri preliminare.

„Instanța națională este obligată, în principiu, să înlăture normele sau jurisprudența naționale care creează un risc sistemic de impunitate pentru asemenea infracțiuni”, se mai arată în decizie.

Cum au motivat judecătorii CJUE decizia cu privire la faptul că nerespectarea obligației de a prevedea sancțiuni penale efective în vederea protejării intereselor financiare ale Uniunii încalcă dreptul Uniunii.

• În acest context, instanța de trimitere ridică problema compatibilității cu dreptul Uniunii a interpretării susținute de contestatorii din litigiul principal, în condițiile în care ea ar avea ca efect exonerarea lor de răspunderea penală pentru infracțiuni de evaziune fiscală susceptibile să afecteze bugetul Uniunii Europene, precum și protecția intereselor financiare ale acesteia.
• O atare interpretare, care s‑ar putea aplica într‑un număr considerabil de cauze penale, ar fi de natură să aducă atingere printre altele articolului 2 și articolului 19 alineatul (1) al doilea paragraf TUE, articolului 325 alineatul (1) TFUE, articolului 2 alineatul (1) din Convenția PIF, articolelor 1, 3 și 4 din Decizia 2006/928, articolului 2 și articolului 12 alineatul (1) din Directiva PIF, precum și Directivei 2006
•   În speță, potrivit explicațiilor furnizate de instanța de trimitere, din Deciziile nr. 297/2018 și nr. 358/2022 ale Curții Constituționale, rezumate la punctele 23-29 din prezenta hotărâre, rezultă că, în perioada cuprinsă între 25 iunie 2018 și 30 mai 2022, dreptul român nu prevedea nicio cauză de întrerupere a termenului de prescripție a răspunderii penale. Prin urmare, pentru a răspunde la prima și la a doua întrebare, este necesar să se considere că aceasta era starea dreptului român în acea perioadă.
•  Având în vedere jurisprudența amintită la punctul 76 din prezenta hotărâre, este necesar de asemenea ca răspunsul la aceste întrebări să se întemeieze pe interpretarea dată de instanța de trimitere Deciziei nr. 67/2022 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, potrivit căreia interpretarea de către aceasta din urmă a principiului legii penale mai favorabile (lex mitior) ar permite ca efectele lipsei unor cauze de întrerupere a acestui termen în dreptul român să se aplice retroactiv unor acte de procedură intervenite înainte de 25 iunie 2018, și anume data publicării Deciziei nr. 297/2018 a Curții Constituționale

Reacția șefului DNA, după decizia CJUE

Șeful DNA Marius Voineag a transmis, marți, într-un comunicat de presă că ”decizia CJUE arată că DNA a acționat just și coerent atunci când a exercitat toate căile legale de atac față de deciziile instanțelor prin care s-a dispus încetarea procesului penal ca urmare a împlinirii termenului de prescripție”.

„Această hotărâre clarifică modul în care procurorii din cadrul DNA se vor raporta la Deciziile nr. 297/2018 și nr. 358/2022 ale Curții Constituționale, respectiv la Decizia nr. 67/2022 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, în soluționarea cauzelor aflate în instrumentarea direcției și au legitimat consecvența instituțională în interpretarea legislației naționale și europene, stabilind în mod edificator, modul de aplicare a dispozițiilor privind prescripția răspunderii penale în cazul infracțiunilor de corupție și a celor asimilate infracțiunilor de corupție, respectiv fraude care lezează interesele financiare ale Uniunii Europene.

De asemenea, decizia CJUE arată că DNA a acționat just și coerent atunci când a exercitat toate căile legale de atac față de deciziile instanțelor prin care s-a dispus încetarea procesului penal ca urmare a împlinirii termenului de prescripție. Plecând de la aceste principii, consecvenți cu întreaga noastră activitate, DNA va acționa în continuare cu aceeași fermitate și determinare, cu respectarea principiului legalității”, a fost mesajul transmis de Voineag.

Curtea Constituțională a decis anul trecut că, între iunie 2018 și mai 2022, nu a existat prescripție specială, un instrument care permitea prelungirea perioadei în care pot fi trase la răspundere faptele penale după ce suspectului i s-a comunicat faptul că este anchetat.

Apoi, pe 25 octombrie 2022, Înalta Curte a decis că absența acestui instrument (prescripția specială) în perioada 2018-2022 reprezintă lege penală mai favorabilă și retroactivează până la 1 februarie 2014, data intrării în vigoare a noului cod penal. Prin urmare, ÎCCJ a prelungit perioada în care faptele penale se prescriu mult mai repede la perioada 2014 – 2022, notează G4Media.

USR cere demisii la Curtea Constituțională

USR cere explicaţii publice şi de la procuror şef al DNA care îl loc să aştepte decizia CJUE a preferat să ia o decizie de abandonare a dosarelor în care s-ar fi împlinit termenul de prescripţie”, anunță USR.„CJUE precizează că in

„Europa nu lasă corupții să scape. DNA, nu-i lăsați nici voi. Am cerut astăzi, în scris, conducerii DNA să aplice urgent decizia de ieri a Curții de Justiție a Uniunii Europene și să atace achitările bazate pe prescripția decisă de CCR. Le cer și un plan de acțiune clar pentru toate dosarele încă neînchise.

Solicit și explicații cu privire la circulara lor ciudată în care îndemnau procurorii să facă exact invers de ce zice CJUE, adică să lase dosarele să fie închise”, a transmis pe Facebook și europarlamentarul USR Vlad Gheorghe.

Marile dosare în care a intervenit prescripția. S-ar putea relua de la zero?

Mii de persoane au scăpat de închisoare după ce a intervenit prescripția. Este vorba de măsura luată de CCR în mai 2022, care de luni a devenit neaplicabilă.

Astfel, în ultimul an, un număr de 5.512 de procese penale au fost închise pe rolul instanțelor, după ce a intervenit prescripția. Printre cei care au scăpat de închisoare datorită deciziei CCR de anul trecut se numără: Elena Udrea, Ioana Băsescu sau Bogdan Olteanu.

Este vorba de dosare ce privesc infracțiuni de furt calificat, evaziune fiscală, înșelăciune, constituire de grup infracțional organizat, delapidare sau fapte de corupție, nu intră cele de viol sau cele de trafic de minori.

„În primul rând, sunt unele procese pe rol, care așteptau o dezlegare de genul acesta și în aceste procese aflate pe rolurile instanțelor ar trebui să se țină cont de decizia CJUE și să nu se mai aplice acele decizii ale CCR, dacă au existat întreruperi de termen de prescripție în perioada 2014-2018, spre exemplu. Unde ai un verdict definitiv, dacă vorbim despre întreruperi care au intervenit înainte de 2018, s-ar putea formula o cerere de recurs în casație, dacă se mai află în termen.

Din păcate, CJUE nu a răspuns cu privire la această chestiune referitoare la termenul în care se poate formula recursul în casație, deși instanța din România, la un moment dat, suplimentase cu încă o întrebare, dar nu a pus această întrebare de la bun început și nu a primit dezlegare. Teoretic, se poate formula un recurs în casație, dacă în speța respectivă mai este în termenul de 30 de zile procurorul să formuleze un recurs în casație.

Deci se mai salvează câteva dosare, dar gustul amar este acesta că dintre cele peste 5.000 de dosare cu miliarde de euro prejudiciu, se salvează doar o parte dintre ele și se vor recupera probabil o mică parte”, a declarat Stelian Ion, fostul ministru de Justiție pentru RFI.

Darius Vâlcov, fost ministru și primar al Slatinei, a scăpat de un dosar 

Darius Vâlcov a fost trimis în judecată în 2015 de procurorii Parchetului Tribunalului Olt pentru instigare la dare şi luare de mită, pentru că, în calitate de primar, i-a pretins unui om de afaceri 10% din sumele încasate de societatea sa de la primăria Slatina.

A fost condamnat în iulie 2020, de Tribunalul Dolj, la șase ani și jumătate de închisoare de instanța de fond, însă a intervenit prescripția și a scăpat.

Dosarul Hexi Pharma

În martie 2023 Curtea de Apel București a constatat că faptele din dosarul Hexi Pharma s-au prescris ca urmare a unei decizii a Curții Constituționale. Cei doi directori ai companiei au scăpat de închisoare. Este vorba de Flori Dinu şi Mihai Leva, condamnaţi în primă instanţă la câte 3 ani de închisoare, dar a intervenit prescrupția și au scăpat.

În martie 2017, compania Hexi Pharma a fost trimisă în judecată de Parchetul General pentru săvârşirea a 340 de infracţiuni de înşelăciune (dintre care şapte având consecinţe deosebit de grave), uz de fals (61 de acte materiale), precum şi pentru participaţie improprie la infracţiunea de zădărnicirea combaterii bolilor.

Elena Udrea și Ioana Băsescu  au scăpat de închisoare  în dosarul finanțării campaniei electorale a lui Traian Băsescu

În iulie 2023 ​Ioana Băsescu și Elena Udrea au scăpat  de condamnările cu închisoarea primite în primă instanță, Înalta Curte de Casație și Justiție hotărând încetarea procesului penal deoarece a intervenit prescripția.

În prima instanță, Udrea fusese condamnată la la 8 ani de închisoare, iar Ioana Băsescu la 5 ani de închisoare.

Elena Udrea a fost acuzată, în dosarul finanțării campaniei electorale din 2009 a lui Traian Băsescu, de instigare la luare de mită şi spălare de bani, în timp ce Ioana Băsescu a fost acuzată de instigare la delapidare şi instigare la spălare de bani.