Cum ne facem de râs și cu PNRR-ul: rămânem cu „buza umflată” și de data asta

Planul Național de Redresare și Reziliență reprezintă poate cea din urmă șansă a României la o finanțare atât de consistentă din partea UE, cu scopul de a pune pe picioare reforme în sistemele publice, de a face investiții și de a ne dezvolta și redresa economic după acești ultimi ani extrem de dificili. Doar că există riscul să rămânem cu o iluzie a banilor respectivi.

Conform unui avertisment a unui lider politic de la noi din țară, România nu are deloc un parcurs optimist și eficient în atragerea banilor ce ne sunt puși la dispoziție prin PNRR. Din cauza faptului că nu ne aliniem cerințelor impuse de instituțiile europene, riscăm să rămânem fără banii de care avem o nevoie acută.

Avertisment dur privind banii din PNRR pentru România. Rămânem cu ochii în soare?

„Nu doar că n-am îndeplinit două ținte la capitolul energie – ținte, atenție, asumate de domnul Virgil Popescu. Am vorbit cu domnul Ghinea și mi-a spus, la energie, domnul Virgil Popescu a pus ce a dorit dânsul și mi-a spus, astea le facem lejer. Domnul Virgil Popescu a și scris partea aia de PNRR, a avut șansa politică să fie și la implementare. Iată, domnul Virgil Popescu n-a fost în stare să facă acel lucru, drept dovadă a primit premiu președinția Comisiei de Mediu din Camera Deputaților”, a avertizat deputatul USR Cristian Seidler, citat de B1tv.ro.

Potrivit informațiilor publicate chiar de cabinetul de la Palatul Victoria, scopul Mecanismului de Redresare și Reziliență este de a oferi sprijin pentru investiții și reforme esențiale în vederea redresării sustenabile și pentru ameliorarea rezilienței economice și sociale a statelor membre UE. La finalul perioadei de investiții, economiile și societățile europene vor fi mai bine pregătite pentru provocările și portunitățile tranzițiilor verzi și digitale.

În total, România ar primi 14,248 miliarde sub formă de grant și aproximativ 14,935 miliarde sub formă de împrumuri pentru un total de 29,2 miliarde euro.

Regula stabilită prin propunerea de Regulament (aflată încă în negociere la nivel european) este ca 70% din granturi să fie angajate până la finalul anului 2022, termenul limită pentru accesarea diferenței de 30% din granturi fiind 31 decembrie 2023. În plus, plățile pentru proiectele care vor fi incluse în programele naționale de redresare și reziliență trebuie făcute până în decembrie 2026.